Postări

În Valea Jiului se află carieră cu cel mai pur cuarț din Europa

Imagine
 Deși mineritul de cărbune în Valea Jiului a fost considerat a fi o resursă industriala ce ține de trecut, pe lângă "aurul negru" care a rămas în cantități impresionate în pământ, un lucru mai puțin cunoscut este că în trecutul Văii Jiului, aici a fost exploatat și aur. Un alt lucru mai puțin cunoscut este faptul că in Valea Jiului se află și o carieră unde a fost exploatat pentru puțină vreme, cel mai pur cuarț din Europa, rezervă rămasă neexploatată find una imensă.  Cariera cu cel mai pur cuarț din Europa   O carieră din Valea Jiului a fost locul de unde s-a extras cel mai pur cuarț din Europa, potrivit relatărilor din anii de comunism. Cariera de cuarț din Uricani, aflată pe muntele Șiglău, a funcționat în anii ’80 și ’90, rămânând apoi în conservare.  În ultimii ani de comunism, potrivit foştilor angajaţi, o mare parte din producţia lunară de circa 75 de tone de cuarţ era destinată înfrumuseţării Casei Poporului.   „75 de tone de cuarţ de cea ma...

Activitatea teatrală din Valea Jiului si istoria Teatrului de Stat din Petroşani

Imagine
  Activitatea teatrală din Valea Jiului îşi are rădăcinile în trupele de amatori ce au fiinţat pe lânga diferite cercuri culturale şi care au luat avânt odată cu darea în folosinţa a unor săli de festivităţi cum ar fi sala „Apolo”   a Primăriei din Petroşani sau Casina Românească din Lupeni. O dată cu apariția în peisaj a „Cazinoului Muncitoresc” din Colonia de Jos a Petroșaniului în anii `20, ce oferea o sală mult mai apropiată de cerințele punerii în scenă a unei piese de teatru, se înmulțesc aparițiile marilor trupe de renume cu actori vestiți din București, printre care și celebrul Constantin Tănase. Istoria teatrului de stat din Petroşani începe în anul 1923, când, se pornesc lucrările de construcţie a Casinoului Muncitoresc ce avea să se numească „Jiul”, costurile lucrărilor fiind suportate de Societatea Anonimă Română Petroşani.  Lucrările la acest edificiu fiind finalizate în anul 1924, l a inaugurarea acestuia cântând marele compozitor George Enescu. Cu aceeaşi o...

Meseria de miner este pe cale de dispariție în Valea Jiului, în urmă rămân poveștile despre riscurilor acestei meserii

Imagine
Meseria de miner în Valea Jiului este azi pe cale de dispariție, dar în urmă cu doar câțiva ani, era principala formă prin care locuitorii zonei își câștigau pâinea de zi cu zi, în multe familii meseria find transmisă din tată în fiu, neexistând familie în Valea Jiului care să nu aibă cel puțîn un membru care să lucreze la mînă sau industriile conexe. Este greu că cineva din afară Văii Jiului să înțeleagă cu adevărat această viață și modul în care acești oamenii și'au trăit mai bine de jumătate de viață în întuneric, cum și pericolele la care s'au expus pentru a pune o bucată de pâine pe masă familiilor lor, fiecare coborâre in una din Minele Văii find poate că ultima, un risc asumat cu care oamenii se obișnuiseră,  moartea find parte din viața lor , iar doliul al întregii comunității, atunci când aveau loc tragedii. Meseria de miner este pe cale de disparitie in Valea Jiului, in urma raman povestile despre riscurilor acestei meserii   Pe lângă amintirile vremurilor în ca...

Document video despre mineritul din Valea Jiului si Motru intre anii 1945 - 1972

Imagine
Documentul video despre mineritul si viata minerilor din Valea Jiului si Motru, curprinde imagini inedite din Arhivele Nationale de Filme, filmate in perioada 1945 si 1972.  

Câmpul lui Neag, satul momârlanilor din Valea Jiului care a rezistat în calea mineritului

Imagine
  Satul Câmpul lui Neag a fost întemeiat în Evul Mediu de munteni (locuitori ai regiunii Olteniei) care dupa ce au trecut Munții Carpați în ținuturile Hunedoarei, găsindu-și aici, alaturi de localnicii momarlani, un locul ascuns între Munții Retezat, Pleșa (munții Vâlcan) și Godeanu refugiul din calea turcilor care au năvălit în ținuturile de la sud de Carpați.  Câmpul lui Neag a fost ocolit de industrializarea fortata a zonei Până la începutul anilor ‘60, satul Câmpul lui Neag din Hunedoara, aflat la zece kilometri de orașul Uricani, și-a păstrat înfățișarea patriarhală fiind ocolit de industrializare.  Devenise unul dintre locurile căutate de drumeții care porneau pe cărările din Retezatul Mic (zona de nord, calcaroasă, din Parcul Național Retezat) și Munții Vâlcan, ori pe traseele mai lungi, spre izvoarele Jiului de Vest și apoi spre Valea Cernei, în Parcul Natural Domogled Valea Cernei   Barajul Valea de Pesti a fost prima lucrare care a tulburat linistea ar...

Primul afiș cu care " Teatrul Poporului " actualul Teatru Dramatic "Ion.D.Sîrbu" Petroșani

Imagine
  Primul afiș cu care " Teatrul Poporului " actualul Teatru Dramatic "Ion.D.Sîrbu" Petroșani a debutat în prima stagiune teatrală din 8 Octombrie 1948 -1949 . Stagiunea pornește cu un număr de 28 actori. "O scrisoare pierdută" de I.Luca Caragiale ,comedie în patru acte, regia este semnată de Val Mugur ,scenografia Theodor Kiriakoff -Surucianu . Din distribuție făceau parte actorii: Ricardo Colberti ( Ștefan Tipătescu) Petru Asan ( Agamiță Dandanache ) Nicolae Matei ( Zaharia Trahanache ) Romulus Neacșu ( Farfuridi ) Jean Mărgăritescu ( Brânzovenescu) Ilie Cernea( Cațavencu) Sandu Sticlaru ( Pristanda ) Lică Rădulescu ( cetățeanul turmentat ) Lili Urseanu ( Zoe Trahanache ) Spectacolul a avut 57 de reprezentanții în Valea Jiului și în regiunea Hunedoara, întrunind peste 8000 de spectatori. Stagiunea cu un număr de 7 premiere a demonstrat faptul că într-un imterval așa de scurt, s-a creat un public de teatru, reușind ridic...

Mina Lupeni - Istoria celor 133 de ani de minerit

Imagine
Îndecursul anului 1890 se înfiinţează „Societatea Maghiară de Cărbune Uricani –Valea Jiului”SA, care a închiriat pentru o perioadă de 90 de ani propietăţile societăţilor „Mara” şi „Transilvania” şi a cumpărat proprietăţile „Societăţii de Cărbune Jiu” .  După darea în funcţiune a căii ferate Lupeni-Petroşani la începutul lunii iulie 1892 se poate vorbi despre Mina Lupeni. În acest an se extrag de la Mina Nord şi Mina Sud 24.567,50 tone de cărbune. Exploatarea la Mina „Sfântul Ştefan” începuse cu trei ani mai devreme. La o înălţime de 100 m, în 1886 s-a săpat galeria transversală „Rafael”. În 1894 se sapă galeria „Ştefan” cu rolul de a deschide stratele din coperiş care nu au fost intersectate de galeria „Rafael”, galeria a fost betonată cu ciment Portland pe o lungime de 903 m restul fiind susţinută în lemn.  Mina Nord a deschisă în anul 1886 prin galeria „Rafael” cu o lungime de 650 m după lucrările de pregătire se realizează o legătură cu cu mina „Victoria”. ...