Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

Oltul, frate cu Jiul  Dacă în Transilvania se spune că Oltul ar fi fost fratele Mureşului, la câmpie, legenda este puţin diferită. De-a lungul timpului, oamenii au încercat să îşi explice geneza râului Olt, fapt ce a dus la apariţia a numeroase legende. Cea mai cunoscută şi mai des întâlnită legendă despre râul Olt este cea în care este menţionat alături de un alt mare râu al ţării, Jiul. Povestea încearcă să se apropie de realitate prin modul în care Oltul a fost şi este în continuare văzut ca un râu tumultos şi greu de „îmblânzit“. Astfel, potrivit legendei care este povestită în special în mediul rural, dar nu numai, Oltul ar fi fost băiatul unui rege din Carpaţii Răsăriteni. El ar fi avut un frate în persoana lui „Jiu“ şi, deşi semănau ca două picături de apă, cei doi erau firi extrem de diferite. Astfel, în vreme ce Jiu era tăcut, rezervat şi închis în sine, Oltul era ambiţios, orgolios şi mereu pus pe harţă. Din acest motiv, cei doi se certau şi se băteau cu orice ocazie....

Ii multumim in mod deosebit pentru acest articol domnului profesor Tiberiu Kelemen! Fotbalul a apărut în ţara noastră la sfârşitul secolului al XIX-lea; „microbul”, ca şi în cazul rugby-ului a fost adus de studenţii români care s-au îndrăgostit de acest sport în străinătate, în special în Anglia. În jurul anului 1888 grupuri de tineri „băteau” mingea „de cârpă” în împrejurimile Aradului şi Timişoarei. De altfel în 1902, în cadrul Clubului Atletic Timişoara (C. A.T.) se constituie o secţie de fotbal, iar la Arad în acelaşi an se înfiinţează Societatea de Fotbal. Până la 1 decembrie 1912 fotbalul din România a fost condus de Asociaţia Sporturilor Atletice. De la această dată, până la 16 februarie 1930, conducerea a fost asumată de Comisia Centrală de Fotbal din cadrul Federaţiei Societăţilor Sportive din România (F.S.S.R.). Fenomenul fotbal nu a ocolit nici Valea Jiului, iar „băşica de bou” sau mingea „de cârpă” se „băteau” mai ales în zona Minei Dîlja şi cea a actualului ...

După darea în funcţiune a căii ferate ce lega Valea Jiului de Transilvania, s-a pus problema realizării unei căi de legătură şi înspre Tg. Jiu, de aceea Societatea de Mine şi Furnale Braşov, începe în anul 1870 lucrările de construcţie a unui drum prin defileul Jiului. ...   – sunt două drumuri, unul peste munte abrupt, altul pe Valea Jiului, inundabil, din Haţeg; spre Ţara Românească; ambele se întâlnesc la carantină. Graniţa e pe piscul muntelui. E drum îngust de căruţe şi continuă în Ţara Românească, unde ,,l-am parcurs trei sferturi de oră” călare. Drumul îngust poate fi amenajat sau, la nevoie, distrus -   Trebuie amintit că prin defileu se realiza transhumanţa pe un drum îngust care probabil a stat la baza viitoarei şosele. Complexitatea lucrărilor şi costul mare al acestora precum şi faptul că partea română nu şi-a onorat partea din înţelegere a dus la sistarea lucrărilor. Comuna Petroşani obţine în 1879 un credit de la statul austro-ungar pentru amena-...

Prin amabilitatea domnului Cristian Ioan, mulţumesc frumos, reproduc pe blog nişte fotografii din Defileul Jiului , făcute la data de 6 August 1999. Se observă culoarea maronie a râului Jiu, în prezent destul de curat. Panoramă parţială a Defileului Jiului, probabul vedere dinspre Sud spre Nord. Vedere panoramică destul de bună a Defileului Jiului. În partea din dreapta jos a imaginii de deasupra se poate obsreva râul Jiu, la acea vreme încă extrem de poluat de staţiile de preparaţie (spălare) a cărbunilor. Râul Jiu curgând prin Defileu. În această imagine se observă culoarea negricioasă a apei. Un cadru extrem de rar al râului Jiu văzut printr-un tunel parţial, în Defileu. Perimetrul Mănăstirii Lainici văzut din tren. Bogăţia cromatică a imaginii mi se pare extrem de expresivă. Maşini parcate pe acostament în apropiere de Mănăstirea Lainici. Tot prin amabilitatea domnului Cristian Ioan am şi un fotodocumentar cu estul Văii Jiului, din 1977 . Acest articol apare şi pe si...