Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

              Era anul 1871, an in care se împlineau deja trei ani de când parohia Petroşani cu filiala Dâlja nu mai beneficia de un preot hirotonisit. În consecinţă eoriaşii fac o serie de demersuri către Protopiatul de la Haţeg (Protopop era preot Ioan Raţiu), care la rândul său continuă demersul enoriaşilor şi în12 iunie 1871 scrie Consistoriului arhidiocezian ce are loc la Sibiu în 19 iunie acelasi an şi de la care primeşte următorul răspuns:   Ato cons. 506 / 871. Pag.1 Preacinstite Parinte Protopope!      La relaţia Preacinstiei Dale data 12 iuniu a.c. No.102, prin care asterni rugarea creştiniloru noştrii din Petroşieni, de a li se da de parochu clericul Ioanu Selisteanu din Covragiu, ţi se rescrie că Consistoriulu incuviinţéza rugarea crestiniloru numiţi şi după ce clericul susatinsu va depune examenele din studiele clericali Preacinstia ta să faci cele de lipsă pentru întregirea acelei parochii în înţiel...

Povestea noastră ȋncepe ȋn anul 1944. După cum este bine ştiut, după 23 august 1944 la putere accede Partidul Comunist Român, lucru care se observă foarte bine ȋn evoluţia presei din ţara noastră. La fel s-a ȋntâmplat şi ȋn Valea Jiului unde ȋn data de 3.12. 1944, pe lângă presa ce era prezentă ȋn zonă, apare cotidianul „Zori Noi”, organ de presă al P.C.R., care ȋncet dar sigur devine unicul cotidian realizat ȋn ȋntregime la Petroşani. După aproape cinci ani de existenţă cotidianul „Zori Noi” ȋşi va schimba numele ȋn „Steagul Roşu”, odată cu numărul care a apărut la 6 august 1949.  Trebuie menţionat că lansarea primului număr al ziarului cu nume schimbat a fost bine folosită ȋn scop propagandistic, fiindcă ȋn ziua de 6 august a fiecărui an se sărbătoreşte „Ziua Minerului”, deci prin asociere ziarul „Steagul roşu” este considerat a fi o publicaţie a celor ce muncesc ȋn subteran. Ziarul va purta acest nume până la data de 23 decembrie 1989 când publicaţia va reveni,culmea...

Pătrunderea în Transilvania a Imperiului habsburgic, a adus cu sine şi necesitate organizării din punct de vedere militar a acestei provincii. Pentru a putea proteja noile graniţe administraţia austriacă va înfiinţa, în 1690, primele regimente grănicereşti de-a lungul râurilor Tisa şi Mureş. Abia între anii 1760 - 1780 are loc organizarea militară a întregii graniţe ca urmare a faptului că în timpul războaielor dintre Imperiul Habsburgic şi Prusia, Rusia care încheiase un acord militar (1762) cu prusacii, putea ataca Transilvania. La acea dată împotriva unui eventual atac din partea Rusiei, austriecii, aveau la dispoziţie pentru apărare două regimente de infanterie şi unul de cavalerie. Situaţia deosebit de critică impune înfiinţarea unor regimente grănicereşti în estul şi sudul Transilvaniei. Acestea urmând să completeze cordonul militar austriac ce începea de la Marea Adriatică, trecea pe la Portile de Fier şi pe crestele Carpaţilor ajungând până în Galiţia.  Pentru înfiinta...

  Timp de peste un secol şi jumătate, minele de cărbune au fost reperul în jurul căruia s-a dezvoltat Valea Jiului. Ţinutul momârlanilor are o istorie aparte. Mai puţin de 2.000 de oameni lucrează în prezent în cele patru mine de cărbune din Valea Jiului, rămase la Lonea, Vulcan, Petroşani (Livezeni) şi Lupeni. Odată cu închiderea lor, în următorii ani, se încheie o epocă de peste un secol şi jumătate în care minele au reprezentat punctul de sprijin în jurul căruia s-au dezvoltat oraşele din bazinul minier. Istoria minelor de cărbune din Valea Jiului a început la mijlocul secolului al XIX-lea, când ţinutul dintre cele două Jiuri – la acea vreme o regiune distinctă a Ţării Haţegului, aflată la poalele munţilor Retezat, Parâng şi Vâlcan a devenit cunoscut străinilor prin bogăţia resurselor sale. „Valea Jiului este un bazin plin de minerale valoroase cu o abundenţă de combustibili minerali. Paturi groase de cărbune sunt văzute de pe deal şi tuneluri înguste dezvăluie cărbunele în cazu...

Despre viata si traditiile momarlanilor, bastinasii pamanturilor dintre Jii am scris si cu alte ocazii, comunitatea lor fiind una care a pastrat si pastreaza vii multe din traditiile locurilor, prin amabilitatea doamnei Alexandra Otilia Felea, antropolg, va punem la dispozitie un studiu antopologic a comunitatii rurale din Valea Jiului care dezvaluie multe lucruri cunoscute sau mai putin cunoscute despre aceasta comunitate care a reprezentat bazele pe care s'a construit ulterior comunitatea miniera a Vaii Jiului.    Introducere Această cercetare are ca temă de studiu comunitatea rurală a Văii Jiului, momârlanii. Valea Jiului a reprezentat de-a lungul timpului terenul unor cercetări care au urmărit aspecte legate de comunitatea muncitorească dezvoltată în jurul exploatărilor miniere. Comunitatea rurală s-a aflat mereu în umbra mineritului. Minerul a reprezentat, de cele mai multe ori, tema cercetărilor întreprinse în Valea Jiului, în timp ce momârlanul, ca temă de cercetar...