Marcu a lu' Popa Jura
Pe Marcu a lu' Popa Jura, l'am gasit mergand la oile lui. M'a intampinat cu un furcer in mana ... da nu sa ma impunga cu el ci pentru a da la oi de mancare ... ceva mai incolo dupa ce povestile noastre se vor fi sfarsit. Dupa cum zice si el, nu o gatat nici trei facultati ... in afara de una ... si nici doctor nu o mai apucat sa ajunga pentru ca si'a dat seama ca nu ii foloseste la nimic. Cu o voce domoala si privirea unui om care vrea ca trecerea prin timp si lume sa nu ii fie stearsa fara a lasa un semn undeva, Marcu isi spune povestile cui vrea sa il cunoasca sau sa le auda. Are cam la vreo 30 de primaveri ... si intelepciunea unuia alb la perciuni. Vorbeste cu amar despre oameni si foamea lor de bani, despre planurile ce le are si gandurile ce abia asteapta ca sa si'le puna in ordine in vara ce va sa vina ... acolo departe in creierul muntilor ... unde este doar el cu Dumnezeu deasupra si oile lui.
L'am intrebat pe Marcu de ce a ales sa faca cativa pasi inapoi, inspre origini, acum cand toata lumea fuge de ele ... raspunsul lui nu a fost unul sec si l'am inteles dincolo de vorbe atunci cand m'a dus sa imi arate locul unde de ani de zile incearca sa faca ceva in dauna primarului Paducel al Petrilei, care mai degraba ar bate palma cu Gui (un om de afaceri din zona) decat sa il lase pe omul asta sa faca ceva dincolo de foamea de bani ce ii mana pe unii. Vorba ii era amara ... cand isi vedea zadarnicit visul de a face un muzeu al traditiilor momarlanesti ... da unu altfel ... unde nu doar sa vezi niste lucuri care nu spun nici o poveste ... ci sa traiesti una. Privirea i s'a inseninat cand de acolo am pornit spre oile lui, care il asteptau liniste in tarc, unde erau impreuna cu miei ce prevesteau primavara. Am depanat povesti cu Marcu, mi'am adus aminte de copilarie ... de laptele de bou (dumnicat Marcule, ca atunci nu imi aduceam aminte cum ii mai zice) ... de curechiul alb, de napi papuiti ... si alte feluri de mancare pe cat de simple pe atat de bune ... de obiceiuri si traditii ce se tineau si incet se uita sau se pierd ... si uite asa vreo 2 ore aproape am petrecut cu Marcu, vorbind parca despre niste lucuri ce mi'le aduceam aminte doar din alta viata.
Am mai scris eu despre momarlani ... zicand inca de atunci ca povestea este departe de a fi epuizata si Marcu mi'a adus aminte de mine, desi eu nu m'am uitat niciodata.
Si cum Marcu nu este doar un bun povestitor si cunoscator in ale scrisului, mai jos aveti dovada ca se pricepe si la muzica, versurile fiind scrise de el iar din fotografiile ce am reusit sa le fac in timpul cat povesteam cu Marcu, am incropit un video-clip ...
Nu pot decat sa ii multumesc lui Marcu a lu'Popa Jura din Jiet pentru timpul acordat si pentru faptul ca a reaprins in mine scanteia sperantei ca mai exista si alti oameni ca mine care nu vor sa faca ceva pentru zona asta doar de dragul banilor ci pentru ca sufletul le este aici, pentru ca sunt mandri de ce sunt si vor sa nu se uite ceia ce pana si cei de neam au inceput sa uite!
Daca ne ajuta Dumnezeu sa fim sanatosi poate punem ceva cap la cap ... si impreuna stergem de negura vremurilor imaginea a ceia ce suntem dincolo de ceia ce altii au vrut sa parem a fi.
L'am intrebat pe Marcu de ce a ales sa faca cativa pasi inapoi, inspre origini, acum cand toata lumea fuge de ele ... raspunsul lui nu a fost unul sec si l'am inteles dincolo de vorbe atunci cand m'a dus sa imi arate locul unde de ani de zile incearca sa faca ceva in dauna primarului Paducel al Petrilei, care mai degraba ar bate palma cu Gui (un om de afaceri din zona) decat sa il lase pe omul asta sa faca ceva dincolo de foamea de bani ce ii mana pe unii. Vorba ii era amara ... cand isi vedea zadarnicit visul de a face un muzeu al traditiilor momarlanesti ... da unu altfel ... unde nu doar sa vezi niste lucuri care nu spun nici o poveste ... ci sa traiesti una. Privirea i s'a inseninat cand de acolo am pornit spre oile lui, care il asteptau liniste in tarc, unde erau impreuna cu miei ce prevesteau primavara. Am depanat povesti cu Marcu, mi'am adus aminte de copilarie ... de laptele de bou (dumnicat Marcule, ca atunci nu imi aduceam aminte cum ii mai zice) ... de curechiul alb, de napi papuiti ... si alte feluri de mancare pe cat de simple pe atat de bune ... de obiceiuri si traditii ce se tineau si incet se uita sau se pierd ... si uite asa vreo 2 ore aproape am petrecut cu Marcu, vorbind parca despre niste lucuri ce mi'le aduceam aminte doar din alta viata.
Am mai scris eu despre momarlani ... zicand inca de atunci ca povestea este departe de a fi epuizata si Marcu mi'a adus aminte de mine, desi eu nu m'am uitat niciodata.
Si cum Marcu nu este doar un bun povestitor si cunoscator in ale scrisului, mai jos aveti dovada ca se pricepe si la muzica, versurile fiind scrise de el iar din fotografiile ce am reusit sa le fac in timpul cat povesteam cu Marcu, am incropit un video-clip ...
Nu pot decat sa ii multumesc lui Marcu a lu'Popa Jura din Jiet pentru timpul acordat si pentru faptul ca a reaprins in mine scanteia sperantei ca mai exista si alti oameni ca mine care nu vor sa faca ceva pentru zona asta doar de dragul banilor ci pentru ca sufletul le este aici, pentru ca sunt mandri de ce sunt si vor sa nu se uite ceia ce pana si cei de neam au inceput sa uite!
Daca ne ajuta Dumnezeu sa fim sanatosi poate punem ceva cap la cap ... si impreuna stergem de negura vremurilor imaginea a ceia ce suntem dincolo de ceia ce altii au vrut sa parem a fi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Comentariile pe aceasta pagina sunt moderate inainte de postare, de aceea va rog sa introduceti un singur comentariu, care va aparea pe site dupa ce va primi aprobarea administratorului!
Recomandari de postare:
Evitati sa comentati ANONYMOUS/ANONIM pentru ca aceste comentarii sunt de obicei sterse!
Incercati sa comentati decent, pentru ca daca injurati sau incercati sa jigniti pe cineva nu faceti decat sa ne dovediti ca inca nu v-a cazut coada!
HINTS: Daca nu aveti cont blogger, folositi optiunea OpenID unde va puteti loga cu conturile folosite pe alte formate de blog.
Daca nu aveti nici una nici alta folositi optiunea Nume / Adresă URL, unde va puteti scrie numele si adresa pagini personale!
Bine ati venit in Valea Jiului!