Mina Lupeni - Istoria celor 133 de ani de minerit

Îndecursul anului 1890 se înfiinţează „Societatea Maghiară de Cărbune Uricani –Valea Jiului”SA, care a închiriat pentru o perioadă de 90 de ani propietăţile societăţilor „Mara” şi „Transilvania” şi a cumpărat proprietăţile „Societăţii de Cărbune Jiu” . 

După darea în funcţiune a căii ferate Lupeni-Petroşani la începutul lunii iulie 1892 se poate vorbi despre Mina Lupeni. În acest an se extrag de la Mina Nord şi Mina Sud 24.567,50 tone de cărbune. Exploatarea la Mina „Sfântul Ştefan” începuse cu trei ani mai devreme. La o înălţime de 100 m, în 1886 s-a săpat galeria transversală „Rafael”. În 1894 se sapă galeria „Ştefan” cu rolul de a deschide stratele din coperiş care nu au fost intersectate de galeria „Rafael”, galeria a fost betonată cu ciment Portland pe o lungime de 903 m restul fiind susţinută în lemn. 

Mina Nord a deschisă în anul 1886 prin galeria „Rafael” cu o lungime de 650 m după lucrările de pregătire se realizează o legătură cu cu mina „Victoria”. Mina „Victoria” intră în proprietatea Societăţii Maghiare de Cărbune „Uricani –Valea Jiului”SA în anul 1902. 

În acea perioadă avea ca orizont de bază galeria „Maria”. Mina este legată prin stratul principal şi stratul 2 de Mina Nord, iar producţia celor două este transportată prin galeria „Ştefan” la separaţie. Mina Sud este deschisă prin galeria „Árpád” cu o lungime de 430 m. Tot la această mină se sapă Puţul Sud, menit să pregătească pentru exploatarea cărbunelui aflat la o adâncime de 80 m sub galeria „Árpád”. 

În cursul anului 1898 a început construcţia primelor cuptoare de cocs de tip Flammofen (cuptoare cu flăcări) . Primele încercări industriale de folosire a cărbunelui produs la Lupeni pentru producerea cocsului se fac în 1900. A fost construită o instalaţie de cocsificare ce avea şi secţii de prelucrare a subproduselor. 

Cărbunele mărunt era spălat într-o spălătorie mică dotată cu o maşina de zeţaj. Tot în această perioadă se construieste centrala electrică din Lupeni. Anul 1918 consemnează la data de 18 martie, o greva a minerilor din Lupeni. Revendicările minerilor participanţi la această greva aveau un caracter politic. 

În baza Constituţiei din 1923 şi alegilor adoptate în 1924, Socitatea „Uricani” este naţionalizată, la 13 decembrie1924, şi devine astfel Socitatea „Lupeni”. Data de 22 aprilie 1922 marchează cel mai grav accident colectiv de muncă din Valea Jiului. Acum a avut loc la Mina „Aurelia” din Lupeni o explozie în care şi-au pierdut viaţa 82 de mineri. 

La Lupeni în 1926 se exploata cărbunele la minele Ileana, Ştefan şi Carolina. Data de 5 agust 1929 reprezintă o dată importantă înistoria exploatării cărbunelui la Lupeni. 

La această dată mineri de la minele Ileana, Ştefan,Victoria, Aurelia şi Carolina intră în greva ce se va sfârşi prin uciderea a 22 de mineri şi rănirea altor 50 de grevişti. În 1931 la data de 29 mai Societatea carboniferă „Lupeni” , fuzionează cu Societatea carboniferă „Petroşani” , sub denumirea de „Petroşani”. În 1936 , la Lupeni pentru a mari productivitatea, se aplică pentru prima oară, la minele de cărbuni din România, metoda abatajelor frontale cu susţinere metalică. 

La data de 6 mai 1952, în baza ordinului Direcţiei Generale a Societăţii „SOVROM - CĂRBUNE”, cu nr. 8477 se înfiinţează în cadrul societăţii Trustul cărbunelui Lupeni, alături de alte asemenea instituţii. Pentru creşterea productivităţii, la Lupeni, se introduce tăierea mecanizată a cărbunelui cu ajutorul havezelor pe stratele 5, 8, 9, 17 şi 18. În 1955 se experimentează, pentru tăierea cărbunelui, combina Dombas – 1 de producţie sovietică.

Din 1958 au fost folosite primele grinzi metalice articulate la Mina Lupeni. Utilizarea, pentru prima data, a metodei cu cofraj glisant la saparea puturilor - putul 3Est Petrila. Pentru rezultatele obţinute în producţie pe anul 1956, Întreprinderea Minieră Lupeni, este decorată cu „ORDINUL MUNCII” clasa I şi Drapelul de unitate fruntaşă pe ramură. 

În anul 1960 şi apoi în 1967 se introduc noi tipuri de haveze la minele din Valea Jiului şi implicit la Lupeni. Dezvoltarea tehnologică a procesului de exploatare la Mina Lupeni a continuat prin experimentarea în 1963, a unei instalţii de plug de tip Löbbe şi a combinei 1k-52M de fabricaţie sovietică. Pentru controlul concentraţiilor de gaz metan din subteran, la Lupeni, în anul 1968se montează ocentrală telegrizumetrică de tip CTT-63-40V cu 40 capete de detecţie, produsă de către CAM – Franţa. 

La 3 august 1977, are loc la Lupeni prima mişcare de masă a muncitorilor. În 1979 colectivul de la Mina Lupeni este decorat cu „ORDINUL MUNCII „ clasa I. În ziua declansarii grevei, 2 august 1977 nu s-a actionat în forta asupra protestatarilor, Securitatea desfasurând pentru început doar munca de culegere a informatiilor si pentru asigurarea unor puncte strategice de la E.M. Lupeni. 

De asemenea, în seara zilei de 2 august 1977, în conformitate cu ordinul tov. prim-adjunct al M.I., general lt. Nicolae Plesita au fost luate masuri informativ-operative pentru asigurarea securitatii tov. Secretar-General Nicolae Ceausescu, masuri întreprinse în mod curent în localitatile în care se desfasurau vizite de lucru, ceea ce nu a exclus folosirea ulterioara a informatiilor culese de reteaua informativa în timpul desfasurarii întrevederii cu protestatarii, în scopuri represive ce ulterior au fost puse in aplicare prin arestari, tortura fizica si psihica aplicata liderilor, latul comunismului find lasat ceva mai liber ulterior, dar sub stricta supraveghere a Securitatii. 

La Lupeni, Ziua minerului este marcată în fiecare an la 6 august, dată la care sunt comemoraţi minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929, dar şi victimele nenumăratelor tragedii petrecute în minerit. În Valea Jiului, mai multe monumente au fost ridicate ca omagiu adus minerilor, însă cel mai reprezentativ dintre ele, aflat la intrarea în municipiul Lupeni, aminteşte de Greva muncitorilor mineri de la Lupeni, încheiată cu un conflict sângeros între forţele de ordine şi localnici. (http://valeajiului.blogspot.com/2020/08/ziua-minerului-marcheaza-in-fiecare.html) 2003 

Finalizarea procesului de retehnologizare a Preparatiei Coroiesti si concentrarea catre aceasta a întregii activitati de preparare a carbunelui din Valea Jiului o data cu încetarea activitatii Preparatiilor Lupeni si Petrila în acelasi an. 

Mina de cărbune din Lupeni își va opri definitiv activitatea până la sfârșitul anului 2024, iar în următorii doi ani, în perimetrul minier vor avea loc lucrări de închidere și ecologizare. În exploatarea de huilă lucrează în prezent circa 700 de oameni, iar numărul lor va fi redus, în urma disponibilizărilor, la circa 500 până la finalul anului 2024, la 300 în următorul an și la maximum 20 în 2026 și 2027.

Istoric: Puscasu Dumitru

Editare si completari: Florin Mugurel

Bibliografie: 

[1] Valea Jiului la începutul secolului XX, Mircea Baron, Eduard Wersanski, Iosif Andraş, Editura UNIVERSITAS Petroşani 2013, pag.269.

[2] Idem pag.275.

[3]  Valea Jiului la începutul secolului XX, Mircea Baron, Eduard Wersanski, Iosif Andraş, Editura UNIVERSITAS Petroşani 2013, pag.277

[4] Idem pag. 280.

[5] Valea Jiului la începutul secolului XX, Mircea Baron, Eduard Wersanski, Iosif Andraş, Editura UNIVERSITAS Petroşani 2013, pag.284.

 [6] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.55.

[7] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.56, 57.

[8] Idem, pag 68.

[9] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.77.

[10] Idem pag.80

[11] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag. 94.

[12] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.110

[13] Idem pag.138.

[14] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.142

[15] Idem pag.144.

[16] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.148

[17] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.152

[18] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag. 171.

[19] Călătorie prin vârstele Văii Jiului, Ioan Velica, Carol Shreter, Editura Destine Deva 1993, pag.195