Insemnari din Cartea de aur a Casei de adăpost Parâng

31 August 1935

"După 28 de ani de când nu mai venisem în domeniul Mândrei şi al Retezatului am sosit acum 13 zile împreună cu fiul meu pentru a revedea locurile scumpe de odinioară . Am găsit aici o casă frumoasă şi ospitalieră , cu un confort nevisat în vremurile eroice ale turismului de acum un sfert de veac . După trei zile de bucuroasă revedere a plaiurilor dragi , am întrerupt şederea aici pentru a străbate în recunoaştere Retezatul . Bunăvoinţa Domnului Director principal Timoc ( preş . secţiunii) mi-a dat ocazia de a cunoaşte pe domnul Krausz Pitiu, pe atât de minunat atlet , turist şi cunoscător excepţional al Retezatului , pe cât de adorabil tovarăş de drum . Cu el am petrecut 5 zile neuitate în Retezatul , pe ruta Câmpul lui Neag – Câmpuşelul –Scorota – Drăcşanu – Valea Lăpuşnicului – Lacul Peleaga – Vf. Peleaga – Lacul Bucurii – Vârful Bucurii – Vârful Retezatului – Casa Pietrele , revenind prin Nucşoara – Ohaba de sub Piatră din nou la Petroşani şi apoi aici , zile splendide , vedere fără seamăn şi nopţi de bivuac la foc sub cerul liber de o poezie pură , de nimic turburată . De ambele dăţi când m-am oprit la Petroşani , în afară de primirea emoţionant de cordială şi simpatică de care am avut parte şi pentru care mulţumesc şi aici din toată inima atât Dlui. Preşedinte cât şi onor comitet , am avut curata şi via bucurie de a constata un spirit turistic , elan organizatoric şi o iubire a munţilor din partea conducătorilor Societăţii româneşti Petroşani , care m-a umplut de bucuria nădejdi pentru sănătoasa dezvoltare a turismului montan în această regiune , mii s-a părut cu atât mai preţioasă cu cât Petroşanii sunt incontestabil cel mai de seamă ,, nod turistic " al întregii noastre regiuni de munte . Mândra – Parângul de-o parte în nemijlocită vecinătate ;Retezatul la mai puţin de o zi de drum ;munţii Vulcanului idem ;Şurianul , Cindrelul , Coama Ştefleştilor până la Olt … Ce nod turistic , ce oraş din Ţara Românească se află într-o situaţie atât de fericită , sau măcar numai de departe comparabilă ? A socoti deci Petroşanii ca cel mai însemnat centru turistic al ţării , din punct de vedere geografic este o constatare cu caracter de evidenţă . A constata însă în acelaşi timp că aici există o secţiune a celei mai vechi şi mai bogate în fapte şi experienţă dintre toate societăţile noastre turistice şi a o vedea condusă de oameni cu adâncă înţelegere şi iubire a muntelui , de oameni cari reunesc la olaltă o situaţie socială care le dă putinţa şi autoritatea realizărilor şi la care găseşti în acelaşi timp şi acel sentiment de răspundere morală provenită din inteligenţa menirii lor aici , constituiesc o chezăşie de fericită şi grabnică de dezvoltare turistică a regiunii . Aceste constatări mi-au dat curajul şi mi-au impus obligaţiunea ca în dubla calitate de reprezentant al S.K.V. în comisia monumentelor naturii şi a marcajelor de drumuri , precum şi în aceea de vechi turist cu lungă experienţă , să supun anumite propuneri Dlui Preşedinte şi onor comitet , în vederea intensificării şi normalizării curentului turistic aşa cum îl merită această splendidă regiune . Am avut mulţumirea de a constata nu numai că toate propunerile mele au fost acceptate cu unanimitate , dar mai ales – şi aici e partea cea mai însemnată – de a constata că toate aceste propuneri figurau deja mai mult sau mai puţin în aceeaşi formulare , în programul secţiunii, ceea ce a permis ca , pentru una dintre ele să se treacă la realizarea imediată , de către însuşi subsemnatul . Pe de o parte pentru că în şedinţa neoficială a Comitetului nu s’a ţinut un protocol scris pentru cele ce sunt aprobate iar pe de altă parte – şi mai cu seamă! – în speranţa ca alţi turişti cu iubire de munte şi spirit de sacrificiu, citind aceste proiecte‚ vor contribui‚ cum am făcut şi noi cu banii‚ autoritatea şi energia lor la îndeplinirea acestui program‚ socotesc că este folositor să expun în cele ce urmează‚ atât principiile directoare şi motivările cât şi propunerile concrete cari s’au făcut onor Comitetului şi au fost aprobate de acesta. Principii directoare Desvoltarea şi propăşirea unei regiuni turistice însemnate depinde în foarte mare măsură de îndeplinirea următoarelor condiţiuni: 1) o bună organizare a caselor de adăpost 2) un marcaj conştiincios şi cât mai bine dezvoltat al principalelor drumuri. Ambele condiţiunii trebuie realizate cu minimum de cheltuială şi maximum de eficienţă turistică. Scopul lor este de a face accesibile cât mai multe din frumoasele locuri ale regiunii‚ câtor mai mulţi turişti adevăraţi – chiar şi celor cu portmoneul anemic – şi din cât mai multe direcţiuni‚ din cât mai multe puncte ale marilor artere de comunicaţie. Pentru a atinge acest scop trebuie ca drumul să fie bine şi explicit marcat iar la 8-10 (maximum 12) ore de drum turistul să poată găsi un adăpost împotriva intemperiilor‚ posibilitatea de a dormi măcar pe paie uscate şi posibilitatea de a face fără primejdie focul la care drumeţul să-şi usuce hainele. Scopul este atins mai cu seamă atunci când‚ în cursul drumului‚ mai ales la casele de adăpost de prim rang‚ – cum e casa Parângul în cazul nostru – turistul găseşte suficiente şi destul de precise indicaţii asupra drumurilor şi localităţilor pe care le poate atinge pornind din acel punct. Cu alte cuvinte‚ atunci când a ajuns la capătul unei excursii şi mai are timp disponibil să poată găsi toate indicaţiile necesare pentru o nouă rută în legătură cu cea pe care a făcut-o. Voi preciza mai jos în ce sens şi cum se poate realiza cu minimum de cheltuială şi un mare folos turistic şi material – pentru casele de adăpost – această condiţie. Propunerile acceptate de onor comitetul secţiunii Petroşani A . Marcaje 1. Marcaj roşu (de creastă) : Casa Parâng – Cârja – Mândra – Coasta lui Rus – Lacurile Lotrului (Gâlcescu) – Vidra – Cataractele Lotrului. Leagă astfel prin Voineasa – Brezoi (drum de cal şi automobil), regiunea Mândra cu Naurutiu‚ Cozia şi cu drumul de fer la Câineni şi Parceşti cu Făgăraşul. 2. Drum albastru desprins din cel dintâi la Coasta lui Rus – Stogul –Uerdele‚ apoi prin splendida vale a Lotriţei Mălaia – Brezoi. 3. Drum roşu de la Mândra la Bumbeşti. (Legătura cu Tg. Jiu) . 4. Drum verde din Nr. 2 la Polovraci ."

Deşi par desuete însemnările din Cartea de aur a Casei de adăpost Parâng, ne prezintă foarte clar nodul în care înaintaşii noştri înţelegeau să facă turism, de dragul turismului, respectând pe deplin natura înconjurătoare. De aceea am considerat că în perspectiva dezvoltării turismului este bine venită această prezentarea a unor idei atât de generoase.

Din păcate acum chiar şi pe vârful Parângului Mic întâlnim bolizi cu zeci de cai putere care poluează cu deosebită sârguinţă atmosfera, fără să ţină cont de cei care vor să se bucure de câteva clipe de relaxare în mijlocul naturii.

Istoric
Puscasu Dumitru Ioan
Membru al Societatii Numismatice Romane

Fotografii si completari
Florin Mugurel