Cantecul de lebada al telegondolei din Parang


Visul unui turism civilizat si modern in Parang se pare ca este din ce in ce mai departe de noi. Ani trec si in Parang nu se schimba absolut nimic, totul este la fel de vechi, la fel de depasit tehnic si moral, la fel de urat la fel de haotic. Auzeam acum cateva zile la radio ca in curand in Straja se va inaugura un nou sistem de acces cu cartela, al doilea din Romania, dupa cele de pe Valea Prahovei ... asta asa ca ultima noutate ca de drumul asfaltat perfect pana la poalele cabanelor nu are rost sa mai vorbim. In Parang situatia nu este nici pe departe asemanatoare ... drumul de acees fiind un vesnic subiect de disputa intre consiliul local si cel judetean, iar telegondola mult laudata si promisa, nimic altceva decat un cantec de lebada pe care il auzim din 4 in 4 ani la fiecare sesiune de alegeri locale. Anul acesta se laudau ca vor demara lucrarile la acest proiect, insa in afara de acesta stire ....


"O instalatie de transport pe cablu urmeaza sa fie amplasata la intrarea dinspre Defileul Jiului in municipiul Petrosani, pentru accesul in statiunea montana Parang. Proiectul vizeaza constructia unei telegondole in valoare de 40 de milioane de euro, iar alte 40 de milioane de euro sunt destinate dezvoltarii statiunii. Potrivit autoritatilor locale, traseul pe care va rula instalatia de transport va fi de 8,5 kilometri si punctul de imbarcare va fi in Cartierul Aeroport.
Telegondola ar putea fi finalizata in 2013, iar pana atunci autoritatile locale spun ca vor investi bani si in instalatia actuala."
Sursa: gazetavaiijiului.ro

... aparuta acum cateva luni de zile, despre acest proiect nu s-a mai auzit nimic, iar de facut nici macar nu poate fi vorba. Instalatia de telescaun existenta este in aceasi stare ca si acum 50 de ani, poate sa fi vopsit un stalp ici colo.

Oare pana in 2013, vor reusi sa "planteze" primul stalp? Daca la nivel national, in 5 ani s-au reusit 6 kilometri de autostrada, va rog sa imi permiteti sa ma indoiesc ca aceasta generatie va reusi sa vada finalizata aceea telegondola. Poate cea viitoare ...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Comentariile pe aceasta pagina sunt moderate inainte de postare, de aceea va rog sa introduceti un singur comentariu, care va aparea pe site dupa ce va primi aprobarea administratorului!

Recomandari de postare:

 Evitati sa comentati ANONYMOUS/ANONIM pentru ca aceste comentarii sunt de obicei sterse!

Incercati sa comentati decent, pentru ca daca injurati sau incercati sa jigniti pe cineva nu faceti decat sa ne dovediti ca inca nu v-a cazut coada!

HINTS: Daca nu aveti cont blogger, folositi optiunea OpenID unde va puteti loga cu conturile folosite pe alte formate de blog.

Daca nu aveti nici una nici alta folositi optiunea Nume / Adresă URL, unde va puteti scrie numele si adresa pagini personale!

Bine ati venit in Valea Jiului!

Postări populare de pe acest blog

Scurt Istoric al mineritului în Valea Jiului

Imagine
Primele observaţii făcute asupra zăcământului de cărbuni din Valea Jiului, au fost consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins în zonele de afloriment şi a ars multă vreme, observaţia fiind făcută de mineralogul Benkö Janos. O a doua consemnare a prezenţei cărbunelui a fost făcută în perioada 1787-1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apărat înălţimile Vulcanului de o hoardă otomană ce vroiau să pătrundă în Transilvania. Fiind o noapte friguroasă de toamnă, soldaţii austrieci au aprins focul în tranşee. Generalul fiind îngrijorat că focurile aprinse ar putea să-i trădeze poziţiile, a dat ordine ca acestea să fie stinse. Constatând că este imposibil să stingă focul, se spune că generalul a avut ideea să adune grămezi uriaşe de cărbuni cărora le-a dat foc. Otomanii derutaţi de numărul mare de focuri au crezut că armata austriacă este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat şi s-au întors spre Dunăre. Ca un gir de credibilitate a celor de mai sus stă de
Citiți mai multe

Scurt istoric al bastinasiilor din Valea Jiului - Momarlanii

Imagine
In spatele culmilor abrupte ale Vaii Jiului, la adapostul unei adevarate fortificatii naturale, s-a dezvoltat o spiritualitate unica, din care razbate o puternica amprenta dacica. Bastinasilor li se spune momirlani, iar numele li se trage de la şocul pe care l-au avut cei care au ajuns in Valea Jiului la sfirsitul veacului trecut, cand venind ptr prima oara in aceste tinuturi au gasit niste gramezi de pietre si pamant facute de locuitorii acestor locuri, care poarta numele de momai. O populatie arhaica, cu obiceiuri si traditii proprii. Multi dintre ei prefera si acum sa traiasca izolati pe culmile muntoase,intr-un spatiu fara virsta, in conditii comparabile cu cele ale vremurilor mitologice. Azi, momirlanii se amesteca printre cei veniti dupa carbunele din Valea Jiului, dar ramin reprezentanti ai unui neam uitat intre timpuri. Valea Jiului este sinonim cu locul in care, odata, se innegreau sufletele prin subterane. Insa Valea ascunde un tezaur de traditii si legende, aici traind o pop
Citiți mai multe

A fosta odata Uzina de Reparat Utilaj Minier Petrosani (U.R.U.M.P) - Locul unde a luat nastere "Coloana Infinitului lui Brancus"

Imagine
    Ȋn 1868  „Societatea de mine şi cuptoare” din Braşov, construieşte la Petroşani locuinţa administratorului minelor în zona minei Petroşani Est. Lângă aceasta se vor construi şi o clădire destinată birourilor dar şi câteva locuinţe pentru funcţionari. Aceste clădiri vor deveni nucleul în jurul căruia va apărea colonia  „Praga”.     Locuinţa administratorului beneficia de un mare parc pe care în 1909 se construiesc Atelierele Centrale Petroşani , ce aveau rolul de a deservi Minele Lonea, Petrila , Petroşani Est şi Vest, dar şi mina Aninoasa cu lucrări mai complicate ce nu puteau fi făcute în atelierele acestora (Baron 1998  p45).        Construcţia clădirii a început în 1909 şi a fost finalizată în 1910, ulterior fiind extinsă în mai multe etape. Tot în 1910 se dă în folosinţă şi turnătoria de fontă, care la finele anului 1925 va fi mărită şi dotată cu  cubilouri de 1000 kg şi un cuptor de uscat forme (Caietele PETRO-AQUA nr.10 pag.63).      După cum reiese din
Citiți mai multe