Parang - un loc binecuvantat de Dumnezeu si batjocurit de toata lumea

Parang, un loc ignorat si cunoscut doar de pasionati ca un paradis montan iar de catre cei care prefera sporturile de iarna, ca un loc unde poti sa te bucuri de aceste sporturi in voie, a fost si este un vesnic loc de disputa intre mafia locala si cei care vin din alta parte dornici sa investeasca. Pentru politicienii din zona, pe langa infrastructura si drumurile asfaltate, a fost mereu pus pe prima pagina cu promisiuni electorale! Evident ... nici infrastructura nu s-a facut, nici drumuri nu s-au asfaltat si nici in Parang nu s-a schimbat nimic dupa 1990, cu exceptia catorva asa zisi investitori, care au pus doar mana pe pamanturi, au construit niste buncare pe post de cabane si in viziunea lor, cam asta inseamna turism. In rest ... nu s-a facut nimic ... nici macar un drum decent pana in statiune ... iar acum o vad si aud batand campii pe ministeresa Udrea, cum ca ar vrea sa faca aici una dintre cele mai tari statiuni din estul Europei.

Pai chestia asta am auzit-o in fiecare an ... este adevarat ca nu de la doamna Udrea, dar in rest cam de la toti colegii dansei din filialele locale, iar din 4 in 4 ani de la orice candidat la primarie.

Pentru zona, acest lucru ar fi si bine si blestem. Bine din punct de vedere economic, pentru ca toata Valea Jiului ar cunoaste o dezvoltare exploziva ; blestem pentru ca toata frumusetea asta a naturii virgina inca, s-ar duce de rapa. Nu am sa uit niciodata imaginile alea din Busteni de anul trecut, cand o padure superba, aflata peste drum de locul de imbarcare in telecabina, era intesata de gunoaie! MUNTI DE GUNOAIE! iar paraul care o tranversa colcaia de PET-uri de plastic, pungi si alte ambalaje ramase in urma animalelor cu 2 picioare, care chipurile venisera sa se bucure de natura.

Cu siguranta ca in scurt timp, la fel ar fi si aici ... de aceea pe deoparte sper sa se faca ceva, iar pe de alta, parca prefer linistea pe care o avem, izolati fiind inca de toate gloatele fara minte si vizitati fiind doar de catre cei care iubesc muntele si vin pentru el pana aici.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Comentariile pe aceasta pagina sunt moderate inainte de postare, de aceea va rog sa introduceti un singur comentariu, care va aparea pe site dupa ce va primi aprobarea administratorului!

Recomandari de postare:

 Evitati sa comentati ANONYMOUS/ANONIM pentru ca aceste comentarii sunt de obicei sterse!

Incercati sa comentati decent, pentru ca daca injurati sau incercati sa jigniti pe cineva nu faceti decat sa ne dovediti ca inca nu v-a cazut coada!

HINTS: Daca nu aveti cont blogger, folositi optiunea OpenID unde va puteti loga cu conturile folosite pe alte formate de blog.

Daca nu aveti nici una nici alta folositi optiunea Nume / Adresă URL, unde va puteti scrie numele si adresa pagini personale!

Bine ati venit in Valea Jiului!

Postări populare de pe acest blog

Scurt Istoric al mineritului în Valea Jiului

Imagine
Primele observaţii făcute asupra zăcământului de cărbuni din Valea Jiului, au fost consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins în zonele de afloriment şi a ars multă vreme, observaţia fiind făcută de mineralogul Benkö Janos. O a doua consemnare a prezenţei cărbunelui a fost făcută în perioada 1787-1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apărat înălţimile Vulcanului de o hoardă otomană ce vroiau să pătrundă în Transilvania. Fiind o noapte friguroasă de toamnă, soldaţii austrieci au aprins focul în tranşee. Generalul fiind îngrijorat că focurile aprinse ar putea să-i trădeze poziţiile, a dat ordine ca acestea să fie stinse. Constatând că este imposibil să stingă focul, se spune că generalul a avut ideea să adune grămezi uriaşe de cărbuni cărora le-a dat foc. Otomanii derutaţi de numărul mare de focuri au crezut că armata austriacă este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat şi s-au întors spre Dunăre. Ca un gir de credibilitate a celor de mai sus stă de
Citiți mai multe

Scurt istoric al bastinasiilor din Valea Jiului - Momarlanii

Imagine
In spatele culmilor abrupte ale Vaii Jiului, la adapostul unei adevarate fortificatii naturale, s-a dezvoltat o spiritualitate unica, din care razbate o puternica amprenta dacica. Bastinasilor li se spune momirlani, iar numele li se trage de la şocul pe care l-au avut cei care au ajuns in Valea Jiului la sfirsitul veacului trecut, cand venind ptr prima oara in aceste tinuturi au gasit niste gramezi de pietre si pamant facute de locuitorii acestor locuri, care poarta numele de momai. O populatie arhaica, cu obiceiuri si traditii proprii. Multi dintre ei prefera si acum sa traiasca izolati pe culmile muntoase,intr-un spatiu fara virsta, in conditii comparabile cu cele ale vremurilor mitologice. Azi, momirlanii se amesteca printre cei veniti dupa carbunele din Valea Jiului, dar ramin reprezentanti ai unui neam uitat intre timpuri. Valea Jiului este sinonim cu locul in care, odata, se innegreau sufletele prin subterane. Insa Valea ascunde un tezaur de traditii si legende, aici traind o pop
Citiți mai multe

A fosta odata Uzina de Reparat Utilaj Minier Petrosani (U.R.U.M.P) - Locul unde a luat nastere "Coloana Infinitului lui Brancus"

Imagine
    Ȋn 1868  „Societatea de mine şi cuptoare” din Braşov, construieşte la Petroşani locuinţa administratorului minelor în zona minei Petroşani Est. Lângă aceasta se vor construi şi o clădire destinată birourilor dar şi câteva locuinţe pentru funcţionari. Aceste clădiri vor deveni nucleul în jurul căruia va apărea colonia  „Praga”.     Locuinţa administratorului beneficia de un mare parc pe care în 1909 se construiesc Atelierele Centrale Petroşani , ce aveau rolul de a deservi Minele Lonea, Petrila , Petroşani Est şi Vest, dar şi mina Aninoasa cu lucrări mai complicate ce nu puteau fi făcute în atelierele acestora (Baron 1998  p45).        Construcţia clădirii a început în 1909 şi a fost finalizată în 1910, ulterior fiind extinsă în mai multe etape. Tot în 1910 se dă în folosinţă şi turnătoria de fontă, care la finele anului 1925 va fi mărită şi dotată cu  cubilouri de 1000 kg şi un cuptor de uscat forme (Caietele PETRO-AQUA nr.10 pag.63).      După cum reiese din
Citiți mai multe