Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

  Maria Magdalena Hamz, o româncă din satul Câmpul lui Neag de la poalele Retezatului a devenit un personaj legendar în istoria acestui ținut montan, pe care l-a cutreierat întreaga viață. În noiembrie 1987, când autoritățile comuniste au demolat cu forța casele momârlanilor din satul Câmpul lui Neag, pentru a extinde o carieră de cărbune, printre vechile gospodării devastate din satul aflat pe valea Jiului de vest, la poalele Retezatului, se afla și casa în care locuise Maria Magdalena Hamz, femeia cunoscută ca „doamna munților Retezat”. Cufărul cu amintiri pe care familia Hamz, una dintre cele mai vechi din Câmpul lui Neag, le păstrase în casa tradițională de momârlani au fost zdrobite sub șenilele buldozerelor. Mai târziu, locul vetrei a fost luat de cariera de cărbune, care a funcționat însă mai puțin de un deceniu. Apoi, apele au inundat craterul uriaș săpat în locul caselor și bisericii din Câmpul lui Neag, formând un lac de carieră, adânc de aproape 100 de metri. Bătrâ...

Festivalul Crailor din Lupeni este un eveniment cu tradiție în Valea Jiului, dedicat promovării tradițiilor și obiceiurilor de iarnă seculare. Organizat anual, festivalul reunește colindători din diverse localități, care participă într-o paradă a costumelor tradiționale și prezintă colinde specifice regiunii, intr'o o manifestare cultural- laică în care se aduce vestea Nașterii Mântuitorului IIsus Hristos. Este cunoscut pentru atmosfera să autentică, cu colindători îmbrăcați în costume momârlănești și alte costume tradiționale, contribuind la păstrarea și promovarea culturii locale. Festivalul Crailor a incluzând participarea mai multor cete de colindători din Valea Jiului și împrejurimi, care au fost laureați ai festivalului, precum și recitaluri de colinde de la artiști de renume ai scenei folclorice românești.  Festivalul este organizat de Primăria și Consiliul Local al municipiului Lupeni, împreună cu parteneri locali, și se bucură de o mare apreciere în rândul comunității și a...

Istoria pitarailor din Valea Jiului, am scris'o pe lag aici , mergand alaturi de comunitatea din care fac parte in pitarai si incercand sa fac cunoscut lumii, un stramosesc obicei al momarlanilor cu origini vechi ce definesc Tinutul Momarlanilor ca un tinut cu o bogata etnografie si istorie, acest obicei find tinut cu sfintenie an an de an, Jietul find "Capitala Pitarailor" si cel mai important loc unde cei curiosi pot vedea si alatura la acest obicei frumos.  De aceasta data, cei care vor vorbi despre acest obicei sunt chiar ei, momarlanii, intr'o productie Mondo TV, vizionare placuta!

În Valea Jiului, tradiția colindului Crailor este una dintre cele mai vechi și mai apreciate obiceiuri de Crăciun. Această tradiție se desfășoară în grupuri de câte 11 flăcăi, care se adună în seara Nasterii Domnului pentru a vesti marea sărbătoare.  Fiecare membru al grupului poartă un nume biblic, cum ar fi Ingerul, care anunță venirea colindătorilor, sau cei trei magi: Valtezarul, Melfior și Gaspar, împreună cu soldații. Costumația lor tradițională include blănuri de oaie impodobite cu ciucuri roșii și albastre și talangi la brâu. Colindul Crailor începe de la unul dintre membrii grupului, cunoscut ca Irod, care este și capetenia. De aici, ei pornesc să colinde pe la casele oamenilor, aducând urări de bine și sănătate. Tot ei sunt și ultimii colindători care închid sărbătorile de iarnă, cu un colind special rostit la biserică.  Această tradiție este păstrată cu sfințenie de momârlanii din Valea Jiului, fiind o comoară culturală transmisă din generație în generație. Eveni...

  Ca in fiecare an si in acest an la Pestra Boli a avut loc un extraordinar concert de colinde traditionale romanesti.  Va invitam sa va bucurati de acest concert si minunatele noastre colinde!  Craciun cu bine si bucurie!

Ținutul Momârlanilor este o regiune din România, situată în Valea Jiului, cunoscută pentru comunitatea să tradițională, momârlanii. Despre ei și comunitatea lor  lor din care sunt mândru să fac parte , am mai scris în aceste cronici digitale ale Văii Jiului , dacă ar fi acum doar un rezumat ar suna cam așa: Originea și Identitatea Momârlanii sunt considerați urmașii dacilor și sunt printre cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului. Termenul "momârlan" a fost inițial folosit peiorativ, dar acum membrii comunității îl poartă cu mândrie, recunoscându-și străvechea lor moștenire dacica. Tradiții și Obiceiuri Această comunitate a păstrat multe tradiții arhaice, inclusiv obiceiuri pre-creștine. Printre acestea se numără frățiile de cruce, măsuratul oilor, și practici funerare unice, cum ar fi îngroparea morților în grădina casei.  Geografie și Cultură Ținutul Momârlanilor se află într-o regiune montană pitorească, înconjurată de munții Retezat, Parâng, și Vâlcan. Comunitatea este renu...

 Deși mineritul de cărbune în Valea Jiului a fost considerat a fi o resursă industriala ce ține de trecut, pe lângă "aurul negru" care a rămas în cantități impresionate în pământ, un lucru mai puțin cunoscut este că în trecutul Văii Jiului, aici a fost exploatat și aur. Un alt lucru mai puțin cunoscut este faptul că in Valea Jiului se află și o carieră unde a fost exploatat pentru puțină vreme, cel mai pur cuarț din Europa, rezervă rămasă neexploatată find una imensă.  Cariera cu cel mai pur cuarț din Europa   O carieră din Valea Jiului a fost locul de unde s-a extras cel mai pur cuarț din Europa, potrivit relatărilor din anii de comunism. Cariera de cuarț din Uricani, aflată pe muntele Șiglău, a funcționat în anii ’80 și ’90, rămânând apoi în conservare.  În ultimii ani de comunism, potrivit foştilor angajaţi, o mare parte din producţia lunară de circa 75 de tone de cuarţ era destinată înfrumuseţării Casei Poporului.   „75 de tone de cuarţ de cea ma...

  Activitatea teatrală din Valea Jiului îşi are rădăcinile în trupele de amatori ce au fiinţat pe lânga diferite cercuri culturale şi care au luat avânt odată cu darea în folosinţa a unor săli de festivităţi cum ar fi sala „Apolo”   a Primăriei din Petroşani sau Casina Românească din Lupeni. O dată cu apariția în peisaj a „Cazinoului Muncitoresc” din Colonia de Jos a Petroșaniului în anii `20, ce oferea o sală mult mai apropiată de cerințele punerii în scenă a unei piese de teatru, se înmulțesc aparițiile marilor trupe de renume cu actori vestiți din București, printre care și celebrul Constantin Tănase. Istoria teatrului de stat din Petroşani începe în anul 1923, când, se pornesc lucrările de construcţie a Casinoului Muncitoresc ce avea să se numească „Jiul”, costurile lucrărilor fiind suportate de Societatea Anonimă Română Petroşani.  Lucrările la acest edificiu fiind finalizate în anul 1924, l a inaugurarea acestuia cântând marele compozitor George Enescu. Cu aceeaşi o...

Meseria de miner în Valea Jiului este azi pe cale de dispariție, dar în urmă cu doar câțiva ani, era principala formă prin care locuitorii zonei își câștigau pâinea de zi cu zi, în multe familii meseria find transmisă din tată în fiu, neexistând familie în Valea Jiului care să nu aibă cel puțîn un membru care să lucreze la mînă sau industriile conexe. Este greu că cineva din afară Văii Jiului să înțeleagă cu adevărat această viață și modul în care acești oamenii și'au trăit mai bine de jumătate de viață în întuneric, cum și pericolele la care s'au expus pentru a pune o bucată de pâine pe masă familiilor lor, fiecare coborâre in una din Minele Văii find poate că ultima, un risc asumat cu care oamenii se obișnuiseră,  moartea find parte din viața lor , iar doliul al întregii comunității, atunci când aveau loc tragedii. Meseria de miner este pe cale de disparitie in Valea Jiului, in urma raman povestile despre riscurilor acestei meserii   Pe lângă amintirile vremurilor în ca...

Documentul video despre mineritul si viata minerilor din Valea Jiului si Motru, curprinde imagini inedite din Arhivele Nationale de Filme, filmate in perioada 1945 si 1972.  

  Satul Câmpul lui Neag a fost întemeiat în Evul Mediu de munteni (locuitori ai regiunii Olteniei) care dupa ce au trecut Munții Carpați în ținuturile Hunedoarei, găsindu-și aici, alaturi de localnicii momarlani, un locul ascuns între Munții Retezat, Pleșa (munții Vâlcan) și Godeanu refugiul din calea turcilor care au năvălit în ținuturile de la sud de Carpați.  Câmpul lui Neag a fost ocolit de industrializarea fortata a zonei Până la începutul anilor ‘60, satul Câmpul lui Neag din Hunedoara, aflat la zece kilometri de orașul Uricani, și-a păstrat înfățișarea patriarhală fiind ocolit de industrializare.  Devenise unul dintre locurile căutate de drumeții care porneau pe cărările din Retezatul Mic (zona de nord, calcaroasă, din Parcul Național Retezat) și Munții Vâlcan, ori pe traseele mai lungi, spre izvoarele Jiului de Vest și apoi spre Valea Cernei, în Parcul Natural Domogled Valea Cernei   Barajul Valea de Pesti a fost prima lucrare care a tulburat linistea ar...