Depoul de locomotive din Petrosani

Începerea construcţiei căii ferate Simeria –Petroşani în anul 1867 , lucrare cu o lungime de 78,7 km terminată în 1870 , a ridicat şi o problemă de ordin organizatoric şi anume cea a existenţei unui depou necesar pentru locomotivele ce deserveau acest traseu , ca urmare tot în acea perioadă se construieşte primul depou din Petroşani .

Acesta avea o formă dreptunghiulară şi era prevăzut cu trei linii , dintre care două cu o capacitate de opt locomotive şi foloseau la remizarea şi ţinerea sub presiune a locomotivelor de serviciu ,iar a treia era destinată reparării .

La capătul dinspre Livezeni al depoului se găsea o platformă care servea la întoarcerea manuală a locomotivelor de către personalul de locomotivă .


Alimentarea cu apă a depoului era făcută prin cădere liberă de pe valea Maleia , prevăzută la bifurcaţie cu un separator cu decantare , supravegheat şi deservit de personal instruit , înzestrat cu locuinţă de serviciu .

De la decantor printr-o conductă subterană ce traversează oraşul , apa ajungea la castelul de apă prevăzut cu două rezervoare .

Creşterea producţiei de cărbune a dus la deschiderea unor căi ferate locale cum ar fi calea ferată îngustă Petroşani-Petrila construită în 1869 şi prelungită până la Lonea în 1892 . Tot în 1892 se construieşte calea ferată Petroşani-Lupeni .

Creşterea numărului de trasee deservite , corelată cu creşterea continuă a cantităţii de cărbune extrasă şi care urma a fi transportată , a dus la creşterea numărului de locomotive şi din acest motiv a apărut necesitatea construirii unui nou depou .

Datorită situaţiei geografice specifică Petroşaniului , noul depou nu putea fi construit pe platforma staţiei (gării ) , soluţia propusă constând în exproprierea unui teren situat nu departe de vărsarea pârâului Băniţa în Jiul de Est . Terenul respective aparţinea unor localnici ai Petrosului , comuna Baru Mare . Exproprierea s-a făcut între proprietari şi conducerea administrativă a căilor ferate .

Existenţa terenului a dus la demararea lucrărilor la construcţia noului depou în anul 1912 . Noua clădire a remizei este de formă circulară prevăzută cu un număr de 22 de linii şi tot atâtea canale de vizitare . Toate liniile din remiză converg către placa de întoarcere , care până în 1949-1950 era manipulată manual . După această dată acţionarea se face cu ajutorul unui motor electric .


Platforma de intoarcere a locomotivelor actionata electric

Pentru pomparea şi depozitarea apei necesare s-a construit casa de pompe şi castelul de apă ( 1912 ) mărginite de două surse bogate de apă , Jiul de est şi pârâul Băniţa. Rezervorul castelului are o capacitate de 300m³ .

În 1965-1967 vechiul sistem de pompare a apei realizat prin două pompe de tip ,, Wortington” acţionate cu abur sunt înlocuite cu pompe acţionate electric .

După darea în funcţie a spălătoriei de cărbune Petrila în anul 196 , pomparea apei din Jiul de Est a fost întreruptă , iar pentru asigurarea necesarului de apă a fost construit un baraj cu stăvilar reglabil , pe pârâul Băniţa.


Turnul de apă construit în 1912

Până în 1955 clădirea administrativă cu un nivel deservea întreaga administraţie la parter iar etajul era destinat locuinţelor de serviciu . După 1955 se construieşte o altă clădire administrativă cu două nivele , vechea clădire fiind folosită în totalitate drept locuinţă de serviciu . Lângă noua clădire administrativă se află şcoala personalului de locomotivă .

Anul 1969-1967 este legat e sosirea primelor locomotive Diesel care au fost detaşate de la depoul Craiova , iar ceva mai târziu sosesc şi primele locomotive hidraulice .

După electrificarea liniei ferate Petroşani –Simeria între anii 1973-1975 , la depoul din Petroşani sosesc şi primele locomotive electrice .

Ptr a avea o imagine actuala asupra acestui depou, m-am deplasat astazi pana acolo, ptr a vedea in ce stare se afla, si de asemenea a culege niste date si a face niste fotografii din care sa incercam sa ilustram trecerea anilor.
Ptr fotografiile si informatiile de mai jos, tin sa ii multumesc domnului Zica Victor, agent de paza, care ne-a permis sa facem cateva fotografii in incinta actualului depou, atat cat s-a putut.


Prima locomotiva din dreapta este estimata a fi construita in anii '40-'50, nu am putut-o indentifica ptr ca din pacate ii lipseste tablita de indentificare.
Cea din mijloc a fost construita in 1932, iar ultima din stanga este si cea mai veche, construita fiind in 1913. Doar aceste 3 locomotive au mai ramas, dintr-un numar foarte mare, restul au luat drumul mafiei fierului vechi, desi sunt niste locomotive foarte valoroase, prima din dreapta pana de curand fiind functionala. Ptr cumpararea lor, s-au aratat intersati numerosi straini pana acum, insa din fericire deocamdata nu s-au vandut, si asa am mai ramas cu macar acestea 3 care sa mai scrie istorie.





In fotografia de mai jos, puteti vedea locul de unde se alimenta turnul de mai sus cu apa. Instalatia din 1912 functioneaza si in acest moment, servind ptr alimentarea cu apa calda a depoului din zilele noastre, chiar si acum dupa aproape 100 de ani ! Deh ... lucru nemtesc ...




Istoric
Puscasu Dumitru Ioan
Membru al Societatii Numismatice Romane

Fotografii si completari
Florin Mugurel

Comentarii

  1. Ar fi cazul sa se implice un pic primaria si sa vada ce mai poate recupera din ceea ce mai este vechi si mai este inca in Petrosani.E impresionant sa vezi acele" masini antice"...problema romanului este ca nu stie sa se bucure de ele. Daca ar fi aici...spre exemplu...s-ar organiza simbata si duminica plimbari cu trenul de moda veche...e ceva mai deosebit..fiecare parinte isi duce macar odata odrasla sa vada asa ceva...noi chiar ne-am plimbat cu un asemenea trenulet. In Frankfurt spre exemplu s-au achizitionat citeva tramvaie foarte vechi...colindind prin oras cu tramvaiul mai bei un vin...se creeaza atmosfera. Acum nu ca as compara Frankfurtul cu Petrosaniul..dar imaginatia omului e alta. Spre exemplu sint ceremonii de casatorie care se fac in tramvai...deci se foloseste la maxim.Ma uitam pe pagina Municipiului Petrosani... este la recreatie si turism-punctul monumente...acolo daca ai sa citesti cu atentie primaria ne invita sa vedem " Mun. Petrosani - Str. Grivita Rosie Nr. 36 - Baia Publica, 1925
    - 27B 184"
    Pai eu vin acasa si nu mai e acolo de citiva ani buni...am vazut cum an de an devenea tot mai mica...s-a furat caramida cu caramida...si primaria ne zice ca e o atractie turistica!! le-am scris si pe forum la ei...e o RUSINE!! asa si cu locomotivele...cind n-or mai fi deloc o sa isi aduca aminte ca erau bune de facut niste bani pentru primarie...chiar daca era o investitie acum...investitie care oricum va creste in valoare! Sa le cumpar ...sa nu le cumpar?? :) ce pret aveau?

    RăspundețiȘtergere
  2. Andreea din Baia Publica, o cladire care conservata, usor putea deveni o tinta turistica, sau inca se putea folosi avand in vedere ca in vechea Colonie inca nici acum nu exista canalizare, iar prin logica majoritatea nu au bai in casa ... dar de ce, cand mai bine au demolat-o si nu mai exista nimic din ea, doar o fundatie a ceea ce a fost ...

    Din depou am aflat ca au fost numerosi nemti interesati de cele 3 locomotive, si mai ales de cea care inca era in stare de functionare, ptr care s-au oferit bani grei. Nu stiu cum au scapat astea trei ?! Acolo s-ar putea face un muzeu in aer liber, incinta exista nu ar fi mare scofala si da ... s-ar putea organiza chiar acele plimbari de epoca ... dar Andrea ... cine sa se ocupe in orasul asta de ceva ?

    Turnul ala de apa, unul dintre putinele din lume care a mai ramas in picioare, si un adevarat monument, este in degradare continua. Acoperisul deja a inceput sa cada, dar nimeni nu ia masuri, primaria se preface ca are altceva de facut.

    Daca ai observat, siteul nostru nici macar nu a fost bagat in seama. Si anuntul de pe forum in care spuneam despre deschiderea lui a disparut. Asta este, din pacate traim in tara in care si daca te apuci sa faci ceva, nu ai cu cine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumos articolul si foarte bune pozele. Locomotivele mi se par niste masinarii fascinante, aproape la fel ca vapoarele. Cred ca datorita faptului ca atunci cand eram mic vedeam o straveche locomotiva cu abur iesita "la manevre" pe una dintre sine la Oradea. Era fasinanta: mare, negra de funingine, suieratoare. Evident ca nu am mai vazut-o demult. Si tin minte cand mergeam "la depou" sa luam zgura de la locomotiva sa o punem sub dusumele, pe pamant (nu stiu exact de ce).
    Mi se pare ca locomotivele au multa personalitate, mai ales cele cu abur care nu erau atat "de serie". E de mirare ca multi prefera sa vanda asa ceva sau , crunt!, sa le dea la fie vechi. Este ceva ce eu nu pot sa inteleg. E drept ca restaurarea uneia costa, ca acesti bani nu se vor intoarce repede inapoi (lumea e saraca, turistii putini...) dar exista fonduri nerambursabile, sponsorizari..... Sper sa sa faca ceva ca este pacat....

    RăspundețiȘtergere
  4. In loc să facem comentarii fără sens (despre prezent)ar trebui mers la Remiza de locomotive, să stam putin de vorbă cu altcineva decat un agent de pază,si poate găsiţi personajul care a salvat remiza de locomotive de la desfiinţare care a cheltuit poate din resurse proprii pentru recondiţionarea locomotivelor cu abur, cum arăta acum 5 ani si cum arată acum.
    Domnule Istoric o cronică fie ea si de actualitate nu poate fi scrisa fără o documentare bine făcută, numai pe seama unor imagimi.

    RăspundețiȘtergere
  5. Stimate domnule ... anonim ...

    Din start cred ca ne-ti inteles/judecat gresit !

    Noi nu ne-am propus aici nici sa facem anchete si nici sa purtam vreo cruciada ! Scopul nostru este ca prin acest proiect independent, sa facem aceasta zona cunoscuta lumii mai mult decat o zona care colcaie de mineri cu minte putina !

    Ptr a putea sa facem acele poze care dumnevoastra vi-se par doar niste chestii usor de facut, aveti macar idee cat de greu a fost sa ii convingem pe oameni de acolo ca nu vrem nimic rau ?! De pe margine pare destul de usor, insa va asigur ca nu este asa deloc.

    Intentia noastra a vrut sa intram in interiorul depoului sa facem fotografii si sa discutam cu cineva aviazat, aveti idee cate aprobari si rugaminti ai nevoie ptr asa ceva ? Cine credeti ca ne-a bagat macar in seama ? Va spun eu ... nimeni !

    Va multumim ptr critica, insa consideram ca era buna una constructiva ! Daca vreti sa faceti ceva cu adevarat ptr acest oras, si nu sa priviti doar de pe margine asteptand doar sa faca altii (asa cum fac toti de pe aici), va recomand sa faceti dumnevoastra ancheta si demersurile despre care vorbeati. Scopul nostru nu este acesta, noi doar incercam sa aducem in actualitate istoria acestui oras, iar noi consideram ca articolul la care faceti referire, a facut acest lucru.
    Ptr mai mult, va recomand sa colaborati cu presa de scandal din zona, sau din tara ... pe noi ne-ati ales gresit !

    Va dorim toate cele bune !

    RăspundețiȘtergere
  6. Stimate domnule"anonim"...daca dumneavoastra sinteti in posesia unor date de care realizatorii acestei pagini inca nu dispun...nu cred ca ar fi deranjat pe nimeni daca le-ati fi facut publice. Daca exista cineva care a salvat remiza si a cheltuit din resursele proprii...eu am pentru dinsul tot respectul...a facut ceva pentru Petrosani!! La fel ca echipa care incearca prin acesta pagina sa arate tuturor ca acest oras Petrosani...nu inseamna numai mineri...in alta ordine de idei..in spatele acestor rinduri sta munca...neplatita de nimeni...eu sint o petroseneanca...dar am citit pe acest site lucruri pe care nu cred sa le fi putut citi vreodata undeva despre orasul meu...si pentru aceasta munca am tot respectul...sint oameni care FAC ceva pentru Petrosani...din putinul lor timp liber...si din resurse proprii!! Inca odata sint semnale de alarma care se trag aici!!Petrosaniul nu mai dispune de atitea cladiri istorice...si vinovati sint cei care stau ...se uita si nu fac nimic...

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte fain blogul si bine documentat. Felicitari. Trimit si eu un reportaj video facut de straini despre linia ingusta industriala de la Lonea. Daca va intereseaza si alte linii inguste din judet gasiti pe http://mocanitahunedoara.wordpress.com in sectiunea alte CFI. Poate facem si un schimb de link-uri.

    RăspundețiȘtergere
  8. asta e reportajul:

    http://www.youtube.com/watch?v=4OI_asrCrLE

    RăspundețiȘtergere
  9. SA incercam pe langa comentarile de genul "traim in romania si se distruge tot, hotii, rusine" , sa incercam sa promovam si istoria pe care o mai avem.De exemplu, la Viseu de Sus mai circula 4 locomotive cu abur iar pana la sfarsitul anunui viitor se vor mai pune 2 locomotive in functiune!!! La Brad mai circula inca locomotiva cu abur, la Moldovita lafel.Respect pentru cei de la Viseu si pentru cei de la Brad! Statul nu ii ajuta cu nimic, ba mai mult le pune bete-n roate, dar totusi au reusit. Sa incercam sa apreciem si noi acesta bucata de istorie ramasa si sa o promovam!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Locomotive de cale ferata normala sau ingusta(760 mm) ?

    RăspundețiȘtergere
  11. foarte frumos articolul despre remiza.as vrea sa trimit si eu niste poze din interiorul remizei, cum era inainte si cum este acum.as vrea sa stiu cine este acel personaj care nu va pemis accesul in interiorul remizei.poate nu ati vorbit cu cine trebuia. ar trebui sa apelati la seful remizei un om de calitate care a facut numai lucruri bune chiar daca nu este din petrosani.

    RăspundețiȘtergere
  12. mai sunt si niste standuri foarte interesante in interiorul remizei care au fost constrite si realizate de catre fostul sau poate actualul personal angajat la remiza.uita-ti de mosulica, care a fost sef de remiza si a vandut totul doar ca sa isi vada interesul.

    RăspundețiȘtergere
  13. Asteptam fotografiile dumnevoastra la adresa:

    postadeforum at yahoo punct com

    Va multumim si tot in email va rog sa specificati sursa ca va aducem multumiri si in cadrul articolului pe care il vom edita!

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce lucrari de sondare se faceau pe Maleia prin 1965?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Comentariile pe aceasta pagina sunt moderate inainte de postare, de aceea va rog sa introduceti un singur comentariu, care va aparea pe site dupa ce va primi aprobarea administratorului!

Recomandari de postare:

Evitati sa comentati ANONYMOUS/ANONIM pentru ca aceste comentarii sunt de obicei sterse!

Incercati sa comentati decent, pentru ca daca injurati sau incercati sa jigniti pe cineva nu faceti decat sa ne dovediti ca inca nu v-a cazut coada!

HINTS: Daca nu aveti cont blogger, folositi optiunea OpenID unde va puteti loga cu conturile folosite pe alte formate de blog.

Daca nu aveti nici una nici alta folositi optiunea Nume / Adresă URL, unde va puteti scrie numele si adresa pagini personale!

Bine ati venit in Valea Jiului!

Postări populare de pe acest blog

Scurt Istoric al mineritului în Valea Jiului

Scurt istoric al bastinasiilor din Valea Jiului - Momarlanii

A fosta odata Uzina de Reparat Utilaj Minier Petrosani (U.R.U.M.P) - Locul unde a luat nastere "Coloana Infinitului lui Brancus"