Scut istoric al mineritului in Valea Jiului
• 1840 Pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fratii Hoffmann si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafata a zacamântului de carbune de la Vulcan, Petrosani si Petrila. În anul 1854 initiatorii exploatarii miniere din Valea Jiului s-au unit în "Societatea de mine din Transilvania-Vest".
• 1857 - 58 Minele acestei societati au fost cumparate de " Societatea anonima de mine si furnale din Brasov", care fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comerciala din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producatoare de fonta a imperiului.
• 1865 Primele achizitii de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac. Societatea din Brasov si-a largit posesiunile, achizitionând pe lânga mine de carbune si zacaminte de fier si paduri, construind, de asemenea topitorii si calea ferata Simeria - Petrosani (1867 - 70), prelungita în 1867 pâna la Petrila.
• 1879 Minele statului, nemaiputînd face fata concurentei, au fost închiriate, pe 27 de ani, de catre "Societatea anonima de mine si furnale din Brasov".
• 1885 Germanii Iosif Ritter si G.Gerbert au înfiintat "Societatea de mine de carbuni din Valea Jiului de Sus", cu sediul în Vulcan si cu unele posesiuni în partea nordica a bazinului, la Dâlja, Iscroni si Vulcan si altele în partea vestica la Uricani si Câmpu lui Neag. Societatea va functiona pâna în anul 1930 când va fi absorbita de "Societatea Petrosani".
• 1890 A fost înfiintata " Societatea anonima de mine de carbuni din Jiu - Uricani" cu capital privat maghiar, care s-a angajat în construirea caii ferate Petrosani - Lupeni si a arendat perimetrele miniere situate de-a lungul caii ferate în constructie. În anul urmator, 1891, prin asocierea cu o serie de capitalisti francezi, sprijiniti de banca "Credit Lyonnais", societatea îsi schimba numele devenind "Societatea anonima de mine si carbuni din Uricani-Valea Jiului", cu sediul în Lupeni. În anul 1899, împreuna cu firma germana "Oberschlesiche Kokswerke", a înfiintat "Societatea anonima pentru fabricarea cocsului din Uricani-Valea Jiului", care a construit în 1900 prima cocserie din zona, care aproviziona furnalele din Calan.
• 1894 "Societatea anonima de mine de carbuni din Salgotarjan", sprijinita financiar de Wiener Bankverein, a cumparat toate minele si drepturile de arenda ale Societatii anonime de mine si furnale din Brasov.
• Sfârsitul secolului XIX Activitatile miniere din Valea Jiului se desfasurau în cadrul unor perimetre având suprafata totala de 8991,5 ha. Repartizarea pe societati era urmatoarea : Societatea Salgotarjan - 5572,9 ha, Societatea Uricani - Valea Jiului - 2713,1 ha, Societatea Valea Jiului de Sus - 705,5 ha.
• 1920 A luat fiinta Societatea comerciala anonima româna "Petrosani", compusa din doua mari grupuri de actionari: grupul alcatuit din fosta societate anonima "Salgotarjan" împreuna cu Banque Comerciale Hongroise si un grup format din 19 mari banci.
• 1924 Un grup de 12 banci românesti, împreuna cu societatea "Uricani-Valea Jiului" a constituit Societatea anonima româna "Lupeni".
• 1926 A luat fiinta "Societatea carbonifera Lonea", proprietate a statului român.
• 1928 Datorita crizei economice a început închiderea unor mine : Lonea I (1928), Lonea II (1931), Dâlja si Vulcan ( 1931).
• 1931 La 29 mai societatile "Petrosani" si "Lupeni" au fuzionat sub numele Societatea miniera "Petrosani". La Petrila, s-a construit o Preparatie moderna, cu o capacitate de 270 tone/ora, care era considerata ca una din cele mai mari din lume.
• 1949 La 20 august s-a înfiintat Societatea româno - sovietica pe actiuni pentru exploatarea si desfacerea carbunelui "SOVROM - CARBUNE" .
• 1956 La 14 septembrie, prin Ordinul Ministerului Minelor, s-a înfiintat Combinatul carbonifer Valea Jiului, care a functionat din 1 octombrie 1956 pâna în 1 aprilie 1969.
• 1969 La 1 aprilie Combinatul Carbonifer Valea Jiului devine "Centrala Carbunelui Petrosani", iar din august 1977 "Combinatul Minier Valea Jiului".
• 1991 În urma desfiintarii CMVJ se constituie Regia Autonoma a Huilei din România si începe un proces amplu de restructurare/reorganizare.
• 1994 Exploatarea miniera Lonea Pilier îsi înceteaza activitatea.
• 1998 În data de 20 noiembrie Regia s-a transformat în "Compania Nationala a Huilei S.A - Petrosani", ocazie cu care s-au desprins exploatarile miniere din Banat si au fost transformate în societati comerciale Centrul de Calcul Electronic Petrosani, Unitatea de Administrare a Caminelor si Cantinelor Valea Jiului si Atelierul de Proiectare Tehnica si Retehnologizare.
• 1999 Îsi înceteaza activitatea Exploatarile Miniere Câmpu lui Neag si Petrila Sud.
• 2003 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Dâlja.
• 2004 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Valea de Brazi.
• 2006 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Aninoasa.
• 1857 - 58 Minele acestei societati au fost cumparate de " Societatea anonima de mine si furnale din Brasov", care fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comerciala din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producatoare de fonta a imperiului.
• 1865 Primele achizitii de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac. Societatea din Brasov si-a largit posesiunile, achizitionând pe lânga mine de carbune si zacaminte de fier si paduri, construind, de asemenea topitorii si calea ferata Simeria - Petrosani (1867 - 70), prelungita în 1867 pâna la Petrila.
• 1879 Minele statului, nemaiputînd face fata concurentei, au fost închiriate, pe 27 de ani, de catre "Societatea anonima de mine si furnale din Brasov".
• 1885 Germanii Iosif Ritter si G.Gerbert au înfiintat "Societatea de mine de carbuni din Valea Jiului de Sus", cu sediul în Vulcan si cu unele posesiuni în partea nordica a bazinului, la Dâlja, Iscroni si Vulcan si altele în partea vestica la Uricani si Câmpu lui Neag. Societatea va functiona pâna în anul 1930 când va fi absorbita de "Societatea Petrosani".
• 1890 A fost înfiintata " Societatea anonima de mine de carbuni din Jiu - Uricani" cu capital privat maghiar, care s-a angajat în construirea caii ferate Petrosani - Lupeni si a arendat perimetrele miniere situate de-a lungul caii ferate în constructie. În anul urmator, 1891, prin asocierea cu o serie de capitalisti francezi, sprijiniti de banca "Credit Lyonnais", societatea îsi schimba numele devenind "Societatea anonima de mine si carbuni din Uricani-Valea Jiului", cu sediul în Lupeni. În anul 1899, împreuna cu firma germana "Oberschlesiche Kokswerke", a înfiintat "Societatea anonima pentru fabricarea cocsului din Uricani-Valea Jiului", care a construit în 1900 prima cocserie din zona, care aproviziona furnalele din Calan.
• 1894 "Societatea anonima de mine de carbuni din Salgotarjan", sprijinita financiar de Wiener Bankverein, a cumparat toate minele si drepturile de arenda ale Societatii anonime de mine si furnale din Brasov.
• Sfârsitul secolului XIX Activitatile miniere din Valea Jiului se desfasurau în cadrul unor perimetre având suprafata totala de 8991,5 ha. Repartizarea pe societati era urmatoarea : Societatea Salgotarjan - 5572,9 ha, Societatea Uricani - Valea Jiului - 2713,1 ha, Societatea Valea Jiului de Sus - 705,5 ha.
• 1920 A luat fiinta Societatea comerciala anonima româna "Petrosani", compusa din doua mari grupuri de actionari: grupul alcatuit din fosta societate anonima "Salgotarjan" împreuna cu Banque Comerciale Hongroise si un grup format din 19 mari banci.
• 1924 Un grup de 12 banci românesti, împreuna cu societatea "Uricani-Valea Jiului" a constituit Societatea anonima româna "Lupeni".
• 1926 A luat fiinta "Societatea carbonifera Lonea", proprietate a statului român.
• 1928 Datorita crizei economice a început închiderea unor mine : Lonea I (1928), Lonea II (1931), Dâlja si Vulcan ( 1931).
• 1931 La 29 mai societatile "Petrosani" si "Lupeni" au fuzionat sub numele Societatea miniera "Petrosani". La Petrila, s-a construit o Preparatie moderna, cu o capacitate de 270 tone/ora, care era considerata ca una din cele mai mari din lume.
• 1949 La 20 august s-a înfiintat Societatea româno - sovietica pe actiuni pentru exploatarea si desfacerea carbunelui "SOVROM - CARBUNE" .
• 1956 La 14 septembrie, prin Ordinul Ministerului Minelor, s-a înfiintat Combinatul carbonifer Valea Jiului, care a functionat din 1 octombrie 1956 pâna în 1 aprilie 1969.
• 1969 La 1 aprilie Combinatul Carbonifer Valea Jiului devine "Centrala Carbunelui Petrosani", iar din august 1977 "Combinatul Minier Valea Jiului".
• 1991 În urma desfiintarii CMVJ se constituie Regia Autonoma a Huilei din România si începe un proces amplu de restructurare/reorganizare.
• 1994 Exploatarea miniera Lonea Pilier îsi înceteaza activitatea.
• 1998 În data de 20 noiembrie Regia s-a transformat în "Compania Nationala a Huilei S.A - Petrosani", ocazie cu care s-au desprins exploatarile miniere din Banat si au fost transformate în societati comerciale Centrul de Calcul Electronic Petrosani, Unitatea de Administrare a Caminelor si Cantinelor Valea Jiului si Atelierul de Proiectare Tehnica si Retehnologizare.
• 1999 Îsi înceteaza activitatea Exploatarile Miniere Câmpu lui Neag si Petrila Sud.
• 2003 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Dâlja.
• 2004 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Valea de Brazi.
• 2006 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Aninoasa.
Exploatarea cărbunelui
•1908 Se introduc primele perforatoare pneumatice, la saparea puturilor, la Aninoasa.
• 1909 la Aninoasa, primele lampi de siguranta cu benzina.
• 1925 Se manifesta tendintele de trecere la metode de exploatare cu rambleu hidraulic. Apar primele masini de havat, ciocane de abataj si fierastraie Flottman. Sunt introduse primele perforatoare pneumatice
• 1930 Primele utilaje antigrizutoase în minele din Valea Jiului.
• 1936 La Lupeni se aplica pentru prima data metoda abatajelor frontale cu sustinere metalica
• 1945 la mina Petrila s-a experimentat , din initiativa ing. Alfred Kasper sustinerea cu scuturi metalice tip "Petrosani" ("ursi"), precursoare a actualelor complexe mecanizate
• 1955 Se experimenteaza la Lupeni, în stratul 8, prima combina de abataj : combina Donbas - 1 URSS) , experimentata apoi si la Vulcan în statul 18 (1961)
• 1956 Primele grinzi metalice articulate la mina Petrila. Apoi, din 1958 la Lupeni. Utilizarea, pentru prima data, a metodei cu cofraj glisant la saparea puturilor - putul 3Est Petrila.
• 1959 Trecerea la sustinerea elastica a galeriilor
• 1965 Încep lucrarile pentru deschiderea minei Barbateni. Se introduc, pentru prima data în Valea Jiului, stâlpii hidraulici cu pompa centrala si a grinzilor articulate de 1,25 m lungime
• 1969 Introducerea combinelor de înaintare la lucrari în carbune
• 1990 Se experimenteaza, metoda de exploatare cu surparea carbunelui si a rocilor înconjuratoare, la EM Aninoasa, pe stratul 5.
• 1995 Primul abataj frontal cu subminare în spatele liniei de front, la EM Uricani.
• 1996 - Generalizarea metodei de exploatare cu abataje frontale cu banc de carbune subminat în strate de înclinare mica; - Introducerea metodei de exploatare SCRI ( surparea carbunelui si a rocilor înconjuratoare ) la care s-a renuntat complet în 2003 din cauza insecuritatii muncii; - Punerea în functie a primului complex mecanizat de mare capacitate la E.M. Valea de Brazi.
• 2001 Experimental, la E.M. Petrila are loc punerea în functie a primului abataj cu banc de carbune subminat la stratele de înclinare mare (metoda BOURBAKI )
• 2004 Retehnologizarea stratului 3 de la E.M. Paroseni în cadrul componentei miniere a Proiectului integrat ITOCHU, prin punerea în functie a abatajului frontal panoul 1, stratul 3, bloc V.
• 1909 la Aninoasa, primele lampi de siguranta cu benzina.
• 1925 Se manifesta tendintele de trecere la metode de exploatare cu rambleu hidraulic. Apar primele masini de havat, ciocane de abataj si fierastraie Flottman. Sunt introduse primele perforatoare pneumatice
• 1930 Primele utilaje antigrizutoase în minele din Valea Jiului.
• 1936 La Lupeni se aplica pentru prima data metoda abatajelor frontale cu sustinere metalica
• 1945 la mina Petrila s-a experimentat , din initiativa ing. Alfred Kasper sustinerea cu scuturi metalice tip "Petrosani" ("ursi"), precursoare a actualelor complexe mecanizate
• 1955 Se experimenteaza la Lupeni, în stratul 8, prima combina de abataj : combina Donbas - 1 URSS) , experimentata apoi si la Vulcan în statul 18 (1961)
• 1956 Primele grinzi metalice articulate la mina Petrila. Apoi, din 1958 la Lupeni. Utilizarea, pentru prima data, a metodei cu cofraj glisant la saparea puturilor - putul 3Est Petrila.
• 1959 Trecerea la sustinerea elastica a galeriilor
• 1965 Încep lucrarile pentru deschiderea minei Barbateni. Se introduc, pentru prima data în Valea Jiului, stâlpii hidraulici cu pompa centrala si a grinzilor articulate de 1,25 m lungime
• 1969 Introducerea combinelor de înaintare la lucrari în carbune
• 1990 Se experimenteaza, metoda de exploatare cu surparea carbunelui si a rocilor înconjuratoare, la EM Aninoasa, pe stratul 5.
• 1995 Primul abataj frontal cu subminare în spatele liniei de front, la EM Uricani.
• 1996 - Generalizarea metodei de exploatare cu abataje frontale cu banc de carbune subminat în strate de înclinare mica; - Introducerea metodei de exploatare SCRI ( surparea carbunelui si a rocilor înconjuratoare ) la care s-a renuntat complet în 2003 din cauza insecuritatii muncii; - Punerea în functie a primului complex mecanizat de mare capacitate la E.M. Valea de Brazi.
• 2001 Experimental, la E.M. Petrila are loc punerea în functie a primului abataj cu banc de carbune subminat la stratele de înclinare mare (metoda BOURBAKI )
• 2004 Retehnologizarea stratului 3 de la E.M. Paroseni în cadrul componentei miniere a Proiectului integrat ITOCHU, prin punerea în functie a abatajului frontal panoul 1, stratul 3, bloc V.
Prepararea carbunelui
• 1857 Uricani - fabrica pentru producerea de cocs, Lupeni - fabrica pentru cocsificarea zacamintelor de lignit tertiare, prima de acest fel din Europa
• 1883 Lupeni - se construieste o instalatie moderna de preparare a carbunelui
• 1897 Se construieste separatia de la mina Dâlja
• 1900 Prima încercare industriala de folosire a carbunelui de la Lupeni la fabricarea cocsului. S-a construit o instalatie de cocsificare cu sectii pentru prepararea subproduselor.
• 1930 Se da în exploatare la Lupeni cea mai mare si moderna instalatie de sortare si spalare a carbunilor din tara
• 1931 Se construieste la Petrila o Preparatie moderna, cu o capacitate de 270 tone/ora, care era considerata ca una din cele mai mari din lume.
• 1932 Se construieste la Petrila fabrica de brichete.
• 1961-1965 S-a construit Preparatia carbunelui Coroesti.
• 1987 Intra în functie Preparatia Livezeni.
• 1989 Intra în probe tehnologice Preparatia Uricani, obiectiv menit asigurarii prepararii carbunelui din partea vestica a Vaii Jiului.
• 1990 Se opreste activitatea Preparatiei Uricani, strategia CNH reconsiderând perspectivele legate de dezvoltarea exploatarii carbunelui în partea vestica a bazinului carbonifer Valea Jiului.
• 1997 Îsi înceteaza activitatea Preparatia Livezeni.
• 1999 Se demareaza Proiectul ITOCHU pentru retehnologizarea Preparatiei Coroesti în vederea eficientizarii activitatii de preparare si cresterii calitatii produselor de carbune comercializate de catre CNH.
• 2003 Finalizarea procesului de retehnologizare a Preparatiei Coroesti si concentrarea catre aceasta a întregii activitati de preparare a carbunelui din Valea Jiului o data cu încetarea activitatii Preparatiilor Lupeni si Petrila în acelasi an.
• 1883 Lupeni - se construieste o instalatie moderna de preparare a carbunelui
• 1897 Se construieste separatia de la mina Dâlja
• 1900 Prima încercare industriala de folosire a carbunelui de la Lupeni la fabricarea cocsului. S-a construit o instalatie de cocsificare cu sectii pentru prepararea subproduselor.
• 1930 Se da în exploatare la Lupeni cea mai mare si moderna instalatie de sortare si spalare a carbunilor din tara
• 1931 Se construieste la Petrila o Preparatie moderna, cu o capacitate de 270 tone/ora, care era considerata ca una din cele mai mari din lume.
• 1932 Se construieste la Petrila fabrica de brichete.
• 1961-1965 S-a construit Preparatia carbunelui Coroesti.
• 1987 Intra în functie Preparatia Livezeni.
• 1989 Intra în probe tehnologice Preparatia Uricani, obiectiv menit asigurarii prepararii carbunelui din partea vestica a Vaii Jiului.
• 1990 Se opreste activitatea Preparatiei Uricani, strategia CNH reconsiderând perspectivele legate de dezvoltarea exploatarii carbunelui în partea vestica a bazinului carbonifer Valea Jiului.
• 1997 Îsi înceteaza activitatea Preparatia Livezeni.
• 1999 Se demareaza Proiectul ITOCHU pentru retehnologizarea Preparatiei Coroesti în vederea eficientizarii activitatii de preparare si cresterii calitatii produselor de carbune comercializate de catre CNH.
• 2003 Finalizarea procesului de retehnologizare a Preparatiei Coroesti si concentrarea catre aceasta a întregii activitati de preparare a carbunelui din Valea Jiului o data cu încetarea activitatii Preparatiilor Lupeni si Petrila în acelasi an.
Copyright © [Compania Nationala a Huilei S.A. Petrosani]
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Comentariile pe aceasta pagina sunt moderate inainte de postare, de aceea va rog sa introduceti un singur comentariu, care va aparea pe site dupa ce va primi aprobarea administratorului!
Recomandari de postare:
Evitati sa comentati ANONYMOUS/ANONIM pentru ca aceste comentarii sunt de obicei sterse!
Incercati sa comentati decent, pentru ca daca injurati sau incercati sa jigniti pe cineva nu faceti decat sa ne dovediti ca inca nu v-a cazut coada!
HINTS: Daca nu aveti cont blogger, folositi optiunea OpenID unde va puteti loga cu conturile folosite pe alte formate de blog.
Daca nu aveti nici una nici alta folositi optiunea Nume / Adresă URL, unde va puteti scrie numele si adresa pagini personale!
Bine ati venit in Valea Jiului!