Mina Petrila, un final anuntat - Partea a III-a - Ultima tona de carbune
A venit si ziua de 30 noiembrie 2015, ziua in care s'a gatat si ultimul shut iar pe rampa a fost scos ultimul vagonet cu ultima tona de carbune negru extrasa cu aceiasi mandrie dintr'o mina a carei istorii am incercat sa o parcurgem in cele doua episoade anterioare. Amaraciunea care ma incearca este greu de descris, de mina asta am fost legat sufleteste fiind locul unde a murit tatal meu intr'un accident de munca cand eu aveam doar 9 ani si in acelasi timp primul meu loc de munca oficial de unde am castigat prima mea bucata de pita. Amaraciunea imi este alimentata si de faptul ca aceasta mina era inca una viabila daca ar fi beneficiat la timp de modernizarile necesare si mai ales de un management care sa nu fie orientat doar inspre furat si imbogatirea peste masura a unora care au adus'o pana in pragul dureros al inchiderii. Sunt multi ca si mine ramasi inca pe aici si mai multi ca si mine plecati de aici care probabil ca inteleg ceia ce simt dincolo de povesti s