Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

În vreme ce etimologia cuvântului Piţărăi este necunoscută, originea obiceiului o găsim în Saturnalia romană. Saturnalia era o sărbătoare în cinstea zeului Saturn, zeul agriculturii, al secerişului şi al recoltei, căruia i se consacrau multe zile de sărbătoare în cadrul sărbătorilor agrare de toamnă ce se prelungeau până la solstiţiul de iarnă. Saturnalia ţinea 7 zile, din 17 până în 24 decembrie. Scriitorul roman Macrobius a descris ceremoniile acestei sărbători în opera intitulată Saturnalia. Conform autorului, Saturnaliile erau sărbătorite cu multă veselie, cu jocuri, banchete şi schimburi de cadouri între prieteni. În aceste zile se acordau vacanţe şcolare, amnistii, se întrerupeau operaţiunile militare. Toată lumea purta acum pileus, până şi sclavii bucurându-se de acest drept. Mai mult, sclavii erau admişi la masa stăpânilor, ba chiar erau serviţi de către aceştia. Sclavii se însoţeau în grupuri (cărora li se alăturau şi copiii cetăţenilor liberi) şi mergeau pe la vilele stăpâ

Sfânta Varvara a trǎit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea era noastrǎ, în Egiptul antic, în cetatea Heliopolis din delta Nilului. Ea era unicul copil al bogatului Dioscor ce credea în idolii ce stǎpâneau credinţa imperiului roman al împǎratului Maximilian (305-311). Pentru a-şi feri frumoasa ficǎ de ochii lumii Dioscor a clǎdit un turn în care i-a asigurat tot ce şi-ar fi putut dori . Sfânta Varvara, fire aplecatǎ asupra cunoaşterii, în izolarea turnului ei a încercat sǎ afle rǎspunsul la întrebǎri legate de creaţie, existenţǎ divinǎ, sau creator. Ne fiind mulţumitǎ de rǎspunsurile primite de la slujitoarele ce o înconjurau şi care încercau sǎ o convingǎ cǎ la baza tuturor lucrurilor stau zeii, a ajuns singurǎ la concluzia cǎ la baza tuturor lucrurilor stǎ de fapt divinitatea supremǎ, cea care a creat totul şi nu zeii cei fǎcuţi de mâna omului. Venind vremea cǎsǎtoriei, mulţi bǎrbaţi de neam mare au cerut-o de la tatǎl ei, da

Astazi se implinesc 100 de ani de existenta a Depoului din Petrosani a carui istorie am scris'o deja aici , prilej cu care muncipalitatea le'a facut locuitorilor din Valea Jiului o frumoasa supriza prin aducerea Trenului Regal pentru prima oara in Valea Jiului. Dupa o lunga serie de manifestari cu prilejul acestui eveniment ce au avut lor la Depoul din Petrosani, acesta a fost tras la primul peron din Gara Petrosani pentru a putea fi vizitat si admirat de toti locuitorii Vai Jiului pe parcursul a mai multe ore. Istoric: Regele Ferdinand I de Romania - In ultimul an de  viata, regele Ferdinand I de Romania a comandat societatii italiene Ernesto Breda din Milano un tren care sa-i ofere  tot  confortul calatoriilor oficiale. Vagoanele si locomotiva cu aburi au fost finalizate insa abia dupa moartea sa, in 1928. Finisajele interioarelor sunt pretioase, mobilierul si lambriurile fiind finisate cu furnir de esente nobile: trandafir, mahon si nuc. Scaunele si fotoliile sunt tapi

      Începând cu evul mediu apar primele informaţii privind privilegiile acordate minerilor în scopul  construirii de locuinţe proprii. Dintre aceste privilegii amintim libertatea de a-şi alege locul viitoarei construcţii şi de a tăia gratuit lemnul necesar construcţiei fără a presta alte munci suplimentare pentru casă.             Dezvoltarea industrială a adus cu ea mărirea numărului de muncitori  mineri şi implicit o creştere a necesarului de locuinţe. Pentru a avea o producţie constantă proprietarii trebuiau să dispună de o forţă de muncă stabilă ori acest lucru era posibil numai dacă muncitorii locuiau în imediata apropiere a minei, deci era necesară crearea unor aşezări stabile cărora era necesar să li se asigure şi condiţiile de igienă aferente.       La început întreprinderile au construit, în acest scop, pe terenul şi cu cheltuială proprie, ţinând cont de arhitectura vremii şi necesităţile societăţii.       Astfel au apărut cazărmi mari ce aveau avantajul că ocup