Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

 Un flagrant inedit surprins in anii '50 de aparatul de filmat al Casei Sahia la Gradina de Vara, care se afla in Petrosani, Centrul Vechi, cunoscuta mai tarziu si ca Gradina de Vara - Minerul.

Mineritul în Valea Jiului are o istorie de peste 150 de ani, vreme în care cultură tradițională a Văii Jiului s-a împletit cu cea a mineritului, huila ajungad treptat să fie parte din ADN-ul acestei zone și al oamenilor care au trudit în minele de cărbune în jurul cărora s-au creat legende și tradiții ce azi fac parte din cultură noastră, a oamenilor din Vale, oriunde am fi.  Că un omagiu al vremurilor trecute și gând peste generații , astazi  vă prezentăm "Odă tuturor minerilor din minele de cărbune din Valea Jiului și din întreaga lume", pictura murală realizata de artistul Cristian Scutaru la Mina Lonea. Pe durata întregului proces, artistul s-a bucurat de ajutorul esențial din partea colectivului E.M. Lonea și a fost susținut de voluntarii Valea Jiului Implicată.  Pictura reprezintă un omagiu adus minerilor din întreaga lume care și-au dedicat viața lucrând în subteran. Este un simbol al respectului nostru pentru munca depusă pe parcursul celor peste 150 de ani de minerit

 La invitatia asociatiei Planeta Petrila , duminica 11 septembrie 2022 a avut loc la "Sala compresoarelor" cea de a treia editie a concertului de pian Classic Unlimited sustinut de pianistul Bogdan Vaida, o initiativa a unui proiect care isi propune sa aduca muzica clasica mai aproape de oameni, concertele desfasurandu-se in locuri atipice si mai putin conventionale in care muzica clasica sa fie accesibila oricui isi doreste o experienta in afara salilor de concerte. Despre proiectul Classic Unlimited “Classic Unlimited este un proiect care vizează promovarea muzicii clasice prin prezentarea unui mod diferit de a vedea, auzi, cânta, trăi muzică. Facem asta printr-o abordare diferită a publicului și-a concertelor noastre, concentrându-ne pe muzică și pe mesajul din spatele acesteia. Astfel, încercăm să descoperim poveștile din spatele muzicii, lucrurile care i-au inspirat pe compozitori să își scrie capodoperele. Acestea sunt lucrurile care fac muzica universală deoarece vin d

 In perioada 27-29 august 2022, Coalitia Valea Jiului Implicata a organizat ceea ce ne dorim a fi o prima editie a unui Festival al Picturilor Murale, trei din orasele Vaii Jiului lasand gri-ul zonei in urma si primind cateva tuse de culoare cu trei noi picturi murale care sa anunte ca Valea Jiului are viitor , un viitor in culori. Cum a fost Valea Jiului Vibranta la Aninoasa Cum a fost Valea Jiului Vibranta la Petrosani Cum a fost Valea Jiului Vibranta la Petrila Lucrarile artistilor in propria lor descriere Cristian Scutaru - Pictura murala, Aninoasa (Mina Aninoasa)  "Toni - unul dintre ultimii mineri din Aninoasa" Lucrarea este un omagiu adus tuturor minerilor care și-au petrecut o parte din viață lucrând în Mina Aninoasa. ATOMA - Pictura murala, Petrosani (Universitatea Petrosani, Caminul Studentesc nr.1) “Nu văd soare, nu văd stele, numai raza lămpii mele” 12x7m, Petrosani, 2022 Mural realizat in orasul Petrosani pe unul din caminele Univeristatii, la invitatia celor de

  Ultimele zile de vară se apropie, dar asta nu înseamnă că toate experiențele au luat sfârșit. Luna aceasta mai ai un eveniment de bifat și se află chiar aici, în zonă: comunitatea civică locală te invită la Valea Jiului Vibrantă! Vrem să realizăm 3 picturi murale, în 3 locații deosebite, și să organizăm diverse activități memorabile în jurul lor. Unde? Am pus deja ochii pe clădiri din Petroșani (Căminul Studențesc nr.1), Petrila (Mina Petrila) și Aninoasa (Mina Aninoasa). Cine sunt artistii care vor picta muralurile ATOMA este artistul vizual care abordează și critică prin artă impactul pe care tehnologia și (social/mass)-media îl au asupra societății și asupra fiecărui individ în parte. Ce a creat ATOMA? Te invităm să vezi nenumăratele ei muraluri, aflate în diferite orașe din țară, aici: https://atoma.ro Cristian Scutaru este artist, profesor de arte și specialist în regenerare urbană prin artă. Murarurile acestuia pot fi văzute atât în cadrul festivalului SISAF(Sibiu),

Citeste prima parte aici .  Negustorii de fete din Valea Jiului   „O poveste tristă şi scurtă, monotonă, asemănătoare cu tonurile unei harmonici, care suspină pe lângă urechea omului. Povestea se ocupă cu o domnişoară din Valea Jiului cu numele Ghiza K., care a ieşit foarte naivă în viaţă şi a terminat aşa de trist ca o floare, care a ieşit foarte naivă în viaţă şi a terminat aşa de trist ca o floare, care începe a se ofili, bolnavă şi amărâtă,. Încă din luna iulie călători la rudeniile sale în Oradea Marea. Venea singură acasă, în tren era cald, plictisită răsfoia un ziar uitat pe banca vagonului. Un ziar mare străin, Hamburger Fremdemblatt. Era în el o mulţime de mici publicaţii. Una mai deosebită, cu litere mari, zicea: Ungarisch-Deutsch sprechende junge Dame wird gesucht nach New-York als Erzieherin zu kleinen Kindern, bei ganzer Verpflegung und 200 Dollar monatlich. Briefe bitte an Postamt 383 Hamburg. New-York-ul bogat de departe atrăgea fetiţa. Se uită pe hainele ei învechite şi

Epoca interbelica gaseste Valea Jiului ca o zona industriala in plina dezvoltare si infloritoare in care tot mai multi imbogatiti ai vremii gaseau atractie sa traiasca din plin perioada La Belle Epoque, Valea Jiului nefind ocolita de dezvoltarea retelelor de moravuri usoare ilicite, in arhivele Arhivele Naţionale - Hunedoara existand numeroase relatări din presa vremii care arată îngrijorarea autorităţilor faţă de numărul mare al tinerelor care îmbrăţişau depravarea din bordeluri, activitatea caselor de toleranţă era interzisă sub sancţiuni aspre.   Prostituţia din Valea Jiului un fenomen greu de controlat în perioada interbelică şi în anii 1940   În orăşelele miniere din Valea Jiului, prostituţia era un fenomen cunoscut în perioada interbelică, iar ziarele locale relatau pe larg despre el. Zeci de prostituate au fost descoperite activând în Petroşani.  „Cucoana X care arendă pe câteva oare odăile ei, nu tocmai curate şi prietenoase, ba din când în când mai gusta şi dânsa de plăcerile

              Era anul 1871, an in care se împlineau deja trei ani de când parohia Petroşani cu filiala Dâlja nu mai beneficia de un preot hirotonisit. În consecinţă eoriaşii fac o serie de demersuri către Protopiatul de la Haţeg (Protopop era preot Ioan Raţiu), care la rândul său continuă demersul enoriaşilor şi în12 iunie 1871 scrie Consistoriului arhidiocezian ce are loc la Sibiu în 19 iunie acelasi an şi de la care primeşte următorul răspuns:   Ato cons. 506 / 871. Pag.1 Preacinstite Parinte Protopope!      La relaţia Preacinstiei Dale data 12 iuniu a.c. No.102, prin care asterni rugarea creştiniloru noştrii din Petroşieni, de a li se da de parochu clericul Ioanu Selisteanu din Covragiu, ţi se rescrie că Consistoriulu incuviinţéza rugarea crestiniloru numiţi şi după ce clericul susatinsu va depune examenele din studiele clericali Preacinstia ta să faci cele de lipsă pentru întregirea acelei parochii în înţielesulu statutului organicu. Din şedinţia Consistoriului arhidioce

Povestea noastră ȋncepe ȋn anul 1944. După cum este bine ştiut, după 23 august 1944 la putere accede Partidul Comunist Român, lucru care se observă foarte bine ȋn evoluţia presei din ţara noastră. La fel s-a ȋntâmplat şi ȋn Valea Jiului unde ȋn data de 3.12. 1944, pe lângă presa ce era prezentă ȋn zonă, apare cotidianul „Zori Noi”, organ de presă al P.C.R., care ȋncet dar sigur devine unicul cotidian realizat ȋn ȋntregime la Petroşani. După aproape cinci ani de existenţă cotidianul „Zori Noi” ȋşi va schimba numele ȋn „Steagul Roşu”, odată cu numărul care a apărut la 6 august 1949.  Trebuie menţionat că lansarea primului număr al ziarului cu nume schimbat a fost bine folosită ȋn scop propagandistic, fiindcă ȋn ziua de 6 august a fiecărui an se sărbătoreşte „Ziua Minerului”, deci prin asociere ziarul „Steagul roşu” este considerat a fi o publicaţie a celor ce muncesc ȋn subteran. Ziarul va purta acest nume până la data de 23 decembrie 1989 când publicaţia va reveni,culmea!, l