Istoria fara perdea: Prostituţia din Valea Jiului un fenomen greu de controlat în perioada interbelică şi în anii 1940 - Partea II-a

Citeste prima parte aici. 

Negustorii de fete din Valea Jiului 

 „O poveste tristă şi scurtă, monotonă, asemănătoare cu tonurile unei harmonici, care suspină pe lângă urechea omului. Povestea se ocupă cu o domnişoară din Valea Jiului cu numele Ghiza K., care a ieşit foarte naivă în viaţă şi a terminat aşa de trist ca o floare, care a ieşit foarte naivă în viaţă şi a terminat aşa de trist ca o floare, care începe a se ofili, bolnavă şi amărâtă,. Încă din luna iulie călători la rudeniile sale în Oradea Marea. Venea singură acasă, în tren era cald, plictisită răsfoia un ziar uitat pe banca vagonului. Un ziar mare străin, Hamburger Fremdemblatt. Era în el o mulţime de mici publicaţii. Una mai deosebită, cu litere mari, zicea: Ungarisch-Deutsch sprechende junge Dame wird gesucht nach New-York als Erzieherin zu kleinen Kindern, bei ganzer Verpflegung und 200 Dollar monatlich. Briefe bitte an Postamt 383 Hamburg. New-York-ul bogat de departe atrăgea fetiţa. Se uită pe hainele ei învechite şi roase, îşi aduse aminte de sărăcia ei. Tatăl ei fusese funcţionar şi nu depusese jurământul (după unirea din 1 Decembrie 1918, funcţionarii de alte etnii, în principal, maghiară, trebuia să depună jurământ faţă de statul român; dacă refuzau, erau îndepărtaţi din funcţia pe care o ocupau - n.a.). În ziua următoare scrise şi se recomandă. Răspunsul: să vie imediat şi o mie de mărci. La gară, în Hamburg, o aştepta un domn elegant mai în etate. O conduse în casa lui. Se prezentă ei ca rudenie a familiei de la New-York, unde mergea dânsa. Dânsul vorbea perfect ungureşte şi în fetiţă se născu încrederea, mai ales la vederea soţiei sale frumoase, cu păr cărunt. Îi comunicară că vasul pleacă numai peste şapte zile, şi în acest răstimp va rămânea la dânşii. Zilele treceau plăcut în regiunile străine. Teatru, trăsură, hrană bine pregătită, şi fetiţa era fericită, se dezbărase de sărăcie, avea de toate, ceea ce nici nu visase acasă. În seara a patra avură oaspeţi la cină trei domni mai bătrâni. Petreceau vesel. Beau şampanie, se cam turtiră. A doua zi dimineaţa fetiţa se trezi într-o odaie roşie foarte decorată. Simţea o durere lentă la cap şi o mână caldă o mângâia. Cuvinte drăgălaşe o dezmierdau şi atunci înţelese totul. Omul care o înşelase era un acaparator ordinar. Biata fetiţă înşelată se ruga tânărului: Te implor, ajută-mi! M-au înşelat şi m-au închis aici şi acum zac în faţa dumitale! Întrepune-te, scapă-mă! Înţelese că vorbeşte unui om frumos, un neamţ blond. Acum vorbea mai curajos: Nicicând n-o să te uit! Fii bun - gândeşte-te la sora matale - că desigur aveţi soră nevinovată, ajută-mi, nu mă lăsa aici decăzută. Tânărul, cu ajutorul poliţiei, scăpă fata. Primi ceva bani de la tânăr. Veni acasă bolnavă, în etate de 18 ani, cu corpul bolnăvicios şi cu fericirea pierdută. Ca mâine, un altul o împresoară de cuvinte dulci, promisiuni, castele şi pompă. Din nou, ca de un altul, care o duce la fărădelegi, la amor, cu bucurie diavolească o fac; aceasta nu-i doare pe dânşii, nici de cinstea, durerea şi tragedia altora? Iubire? Nu! Eu!!!” se arata in Curierul Văii Jiului, cotidian bililngv din 1922, intr'un articol semnat de Zsilvolgy Futar. 

Restaurantul Zamfir de pe strada Frumoasa din comuna Lupeni, cuibusorul de nebunii pentru zeci de prostituate si traficantii de carne vie

La 30 martie 1921, în comuna Lupeni prestau 215 prostituate, toate de „supuşenie” română. După vârstă: între 18-21 de ani - 42 de prostituate; între 21-30 de ani - 143 de prostituate; peste 30 de ani - 30 de prostituate. Potrivit unui „tablou” cu privire la „prostituatele aflătoare în comuna Lupeni de la data de 1.I.1926”, întocmit la 28 martie 1926 de poliţia din localitate, la începutul anului 1926 în Lupeni numărul slujitoarelor alcovului scăzuse dramatic faţă de 1921, în oraşul de pe Jiul de Est aflându-se în evidenţă 38 de prostituate. Ce e foarte interesant este menţionarea „profesiunii” în dreptul fiecărei dame. Astfel, 11 erau încadrate „casieriţe” la Restaurantul „Zamfir”, iar 27 apăreau ca prostituate la „stabiliment”. Clădirea stabilimentului mai supravieţuieşte şi astăzi, fiind situată pe str. Frumoasă. Nici că se putea un nume mai potrivit pentru un bordel... Dar să vedem cine erau frumoasele primele doamne ale plăcerilor lupenene: Ungur Maria (casieriţă; unde a servit - Restaurantul Zamfir; vârsta - 27 de ani), Kovacs Iulia (prostituată, stabiliment, 32 de ani), Csula Maria (prostituată, stabiliment, 21 de ani), Kovacs Ela (prostituată, stabiliment, 25 de ani), Bauer Rozalia (prostituată, stabiliment, 27 de ani), Zoltan Ana (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Lafuhas Ana (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 31 de ani), Horvath Eszter (prostituată, stabiliment, 31 de ani), Gal Susana (prostituată, stabiliment, 28 de ani), Sier Elena (prostituată, stabiliment, 20 de ani), Rosenczveig Sarolta (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 28 de ani), Puia Maria (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Straja Emilia (prostituată, stabiliment, 21 de ani), Kurucz Elisabeta (prostituată, stabiliment, 29 de ani), Nagy Ana (prostituată, stabiliment, 29 de ani), Szocs Ana (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 29 de ani), Osvath Elelea (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 23 de ani), Pop Sofia (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 19 de ani), Emjedi Suzana (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 22 de ani), Walo Elisabeta (prostituată, stabiliment, 25 de ani), Keresi Elisabeta (prostituată, stabiliment, 35 de ani), Iorgovan Maria (prostituată, stabiliment, 27 de ani), Lufus Maria (prostituată, stabiliment, 32 de ani), Bohek Elisabeta (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 29 de ani), Acs Maria (prostituată, stabiliment, 23 de ani), Marcus Rozalia (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Leszi Elisabeta (casieriţă, Restaurant „Zamfir”, 30 de ani), Sipoş Rozalia (prostituată, stabiliment, 23 de ani), Kovacs Iuliana (prostituată, stabiliment, 29 de ani), Moldovean Ana (prostituată, stabiliment, 25 de ani), Radu Rosalia (prostituată, stabiliment, 18 de ani), Moldovean Maria (prostituată, stabiliment, 32 de ani), Hitsch Luiza (prostituată, stabiliment, 31 de ani), Imre Margrit (prostituată, stabiliment, 28 de ani), Daradici Rozalia (casieriţă, Restaurantul „Zamfir”, 22 de ani), Kassai Ema (prostituată, stabiliment, 24 de ani), Bolog Ileana (casieriţă, Restaurantul „Zamfir”, 28 de ani) şi Ivanciuc Dumitra (prostituată, stabiliment, 31 de ani), scrie zvj.ro. 

Prostituatele inscrise la Primaria din comuna Vulcan 

Conform unui raport întocmit de Primăria Vulcan despre „femeile înscrise ca prostituate” în comuna Vulcan, „de la anul 1919 până în prezent”, la 12 mai 1926 în Vulcan activau 200 de prostituate, toate de naţionalitate română. Dintre acestea, 7 aveau vârsta cuprinsă între 18 şi 21 de ani, 118 între 21 şi 30 de ani şi 75 peste 30 de ani. Ca şi la Lupeni, după 2 ani, numărul prostituatelor vulcănene a scăzut simţitor. Astfel, la 27 februarie 1928, conform unui „tablou despre numărul prostituatelor din comuna Vulcan” în comună mai erau înregistrate doar 8. În dreptul rubricii „statul căruia aparţin” este scris„România”. Din cele 8 prostituate, situaţia era următoarea, pe categorii de vârstă: 3 prostituate aveau vârsta cuprinsă între 18-21 de ani, 3 - între 21-30 de ani şi două - peste 30 de ani. 

Cele doua case de toleranta din Petrosani 

Petroşaniul era, în acei ani, de după Marea Unire, nu doar centrul administrativ al Văii Jiului, ci şi al prostituţiei, 319 prostituate fiind luate în evidenţă de către poliţiştii locului. Din cele 319 prostituate, 218 erau românce, iar 101 aveau cetăţenie străină. Dintre cele 218 de prostituate românce, 61 aveau vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani, 130 între 21 şi 30 de ani, iar restul de 27 - peste 30 de ani. Situaţia pe vârste a celor 101 prostituate străine se prezenta astfel: 17 - între 18 şi 21 de ani; 71 - între 21 şi 30 de ani; 13 - peste 30 de ani. Peste nici o lună, la 2 mai 1926, şeful poliţiei Petroşani revine mai amănunţit, cu un „tablou” la zi „despre prostituatele din acest oraş care se aflau înscrisă cu data de 1 ianuarie 1926”. În acest an, cele 11 dame ale Petroşaniului care aveau „condicuţă” la poliţie erau: Tamaş Susana (31 de ani, chelneriţă); Muntean Margareta (20 de ani, prostituată); Sereş Terezia (28 de ani, prostituată); Hodor Firuţa (20 de ani, chelneriţă); Hiripi Terezia (20 de ani, prostituată); Gotschling Luiza (25 de ani, cameristă); Kovacs Iuliana (18 ani, prostituată); Korosi Elisabeta (34 de ani, prostituată); Taro Veronica (25 de ani, prostituată); Kurucz Elisabeta (28 de ani, prostituată); Bereczki Rozalia (35 de ani, cameristă), conform arhivelor citate de zvj.ro. 

Prostituate independente, "din pasiune" 

Documente din Arhivele Naţionale – Hunedoara citate de adevarul.ro arată că în Hunedoara anilor 1930 zeci de prostituate minore s-au aflat în evidenţa Comisariatului de Poliţie, multe dintre ele nefiind de loc din oraş. Cele mai multe au relata, potrivit declaraţiilor date la Poliţie, că au început practicarea prostituţiei de la vârsta de 16 ani, din lipsa mijlocacelor de existenţă şi a mizeriei în care trăiau, unele, în schimb, afirmau că practicau prostituţia din plăcere sau din pasiune. Multe dintre tinere, arată documentele vremii, au practicat prostituţia şi în alte oraşe din Transilvania, lucrând în acelaşi timp în restaurante şi hoteluri. Alteleau venit din Deva, după ce fuseseră date afară din casele de toleranţă care au funcţionat în oraş. Cel puţin patru localuri şi bodegi din Hunedoara ofereau găzduire tinerelor. Luate în evidenţa Poliţiei şi supuse unor consultaţii medicale, unele dintre ele au diagnosticate cu boli venerice: blenorangie şi şancăr. Unele dintre prostituatele hunedorene recunoşteau că aveau amanţi. De asemenea, afirmau că trăiesc din prostituţie şi din bacşişurile primite de la clienţii mulţumiţi. În 1936, prostituţia a fost scoasă în afara legii, dar casele de toleranţă şi-au continuat activitatea în anii următori. 

Mameluţa, matroana din Orastie si proxenetul Ghiţă Pişu, stapanii de prostituate din judetul Hunedoara

Un rechizitoriu din 1944, păstrat la Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara, scoate la lumină un alt personaj pitoresc al vremii, matroana Mameluţa. Pe numele adevărat Maria Surd, femeia de 56 de ani, din Orăştie, şi-a transformat casa într-un bordel ilegal. „În cursul lunii septembrie, a. c., a închiriat câte o cameră în locuinţa ei din Orăştie, fetelor Bilanciuc Elena, Roth Elena şi Helţ Florica, fără a le declara la Poliţie şi a prezenta spre vizare actele lor de identitate, şi în scopul de a practica prostituţia clandestină. Una dintre cele trei fete, Helţ Florica, a fost determinată să practice prostituţia chiar de către inculpată, care îi spunea că va câştiga bani mulţi. Inculpata nu s-a mulţumit numai să tolereze practicarea prostituţiei de către cele trei fete în camerele închiriate, ci contribuia efectiv la aceasta, aducând clienţi recrutaţi dintre indivizi de toate categoriile, şi în timpul din urmă dintre soldaţii ruşi, primind în schimb de la fete o parte din câştigurile realizate, precum şi alimente şi natură”, informa Parchetul Deva, într-un rechizitoriu din 10 octombrie 1944. Faptele femeii erau prin dovedite prin declaraţiile fetelor şi a matroanei, iar Mameluţa a fost arestată pentru că „a aţâţat la prostituţie, cu scop de exploatare a desfâului”, pe tinerele fete. La fel de celebru devenise şi Ghiţă Pişu, (Gheorghe Lazăr), un proxenet din Deva arestat de mai multe ori la începutul anilor 1940. „În urma descinderii făcute de organele noastre, la locuinţa numitului Lazăr Gheorghe din Deva, Strada Împăratul Traian, au fost găsite, ridicate şi trimise la urmă şase femei prostituate, care erau pensionare la acestă casă, câştigându-şi existenţa numai din prostituţie”, se arăta într-o notă a şefului Poliţiei Deva, transmisă Prefecturii Hunedoara, în 20 februarie 1941, conform adevarul.ro 

Cazul „prostituatei - spion” 

În vara anului 1942, o tânără care îşi oferea serviciile militarilor români, clienţi ai unui restaurant din Orăştie, începea să atragă atenţia Siguranţei Statului Român, fiind suspectată de spionaj. Sofia Ştefan (Lili) avea 23 de ani, în vremea în care devenise dama de companie preferată a ofiţerilor cantonaţi în zona militară Orăştie. Îi atrăgea pe militarii români prin frumuseţea ei (era blondă, cu ochi albaştri, sprâncene castanii, talie mijlocie şi corpolentă, potrivit descrierii din dosar). Urmărirea tinerei a continuat până în primăvara anului 1944, când anchetatorii au ajuns la concluzia că tânăra nu mai prezenta vreun pericol. „Numita este de profesiune chelneriţă la restaurantul Bulevard din Strada Regina Maria. De obicei pleacă dimineaţa la restaurant şi se înapoiază seara. Întreţine relaţii mai intime cu ofiţerii care frecventează localul. Este o femeie de moravuri uşoare şi s-a verificat că nu urmăreşte decât chestiuni materiale”, se arăta într-o notă de filaj din 1 aprilie 1944. 

Prostituata ucisă de ostaşii ruşi 

O anchetă păstrată în arhive oferă detalii despre soarta uneia dintre ultimele prostituate amintite în notele autorităţilor, din anii 1940. În noiembrie 1945, femeia a fost găsită în locuinţa ei, strangulată. „Din cercetările efectuate am putut constata că numita avea legături strânse cu mai mulţi ostaşi sovietici, în societatea cărora petrecea nopţi întregi în însăşi locuinţa sa. Astfel şi în seara crimei au fost văzuţi de către ceilalţi locatari doi ostaşi sovietici ce se aflau în locuinţa victimei. Din felul cum a fost găsit aşezat cadavrul, precum şi din urmele vizibile de pe gâtul victimei s-a putut constata că victima a murit prin strangulare. Cu ocazia autopsiei s-a stabilit că victima a murit imediat după masa de seară, deoarece în stomacul ei au fost găsite urme de alimente nedigerate”, se arăta în dosarul păstrat la Arhivele Judeţului Hunedoara. Mobilul crimei a fost jaful, iar autorii nu au putut fi identificaţi, conform adevarul.ro