Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

Îndecursul anului 1890 se înfiinţează „Societatea Maghiară de Cărbune Uricani –Valea Jiului”SA, care a închiriat pentru o perioadă de 90 de ani propietăţile societăţilor „Mara” şi „Transilvania” şi a cumpărat proprietăţile „Societăţii de Cărbune Jiu” .  După darea în funcţiune a căii ferate Lupeni-Petroşani la începutul lunii iulie 1892 se poate vorbi despre Mina Lupeni. În acest an se extrag de la Mina Nord şi Mina Sud 24.567,50 tone de cărbune. Exploatarea la Mina „Sfântul Ştefan” începuse cu trei ani mai devreme. La o înălţime de 100 m, în 1886 s-a săpat galeria transversală „Rafael”. În 1894 se sapă galeria „Ştefan” cu rolul de a deschide stratele din coperiş care nu au fost intersectate de galeria „Rafael”, galeria a fost betonată cu ciment Portland pe o lungime de 903 m restul fiind susţinută în lemn.  Mina Nord a deschisă în anul 1886 prin galeria „Rafael” cu o lungime de 650 m după lucrările de pregătire se realizează o legătură cu cu mina „Victoria”. Mina

Câmpul minier Lonea este situat în extremitatea estică a Depresiunii Petroşani, înscriindu-se în ansamblul tectonic al regiunii.      Legea Minelor austriacă (Legea Generală Minieră) din 23 mai 1854 (Baron, Andras   p.170) Minele Statului Lonea deţineau o suprafaţă de 24.090060,6 m 2 în perimetrele comunelor Petro şani, Livezeni şi Petrila.       În procesul verbal al Biroului Minier din 1870 sunt amintite lucrările de deschidere în zona Lonea, lucrările fiind deschise în iunie acelaşi an   şi se începe cu săparea şi susţinerea în zidărie a unei galerii de la Răscoala, lucru neobişnuit pentru acea perioadă. În 1873 această galerie era săpată pe o lungime de 153,70 stânjeni (1stânjen=1,8288 m). (Baron, Wersanski, Andras p.123)În 1874 se sitează lucrările la această galerie până la noi ordine. (Baron, Wersanski, Andras p.124)      1872 se continuă lucrările la drumul Petroşani- Petrila spre Lonea şi Cimpa. ( Velica p.43 )      Producţia începe în anul 1873 şi a rezultat din lu