Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

Mai puţin cunoscut este faptul că în Valea Jiului înainte de a se exploata cărbune s-a exploatat aur, de aceea am considerat binevenit să prezentăm pe scurt această activitate ca un preambul la viitoarea activitate extractivă care va marca definitiv această zonă geografică.Este o noutate in exclusivitate care o aflati cu ajutorul site-ului nostru, ptr ca niciunde in alta parte nu apare acest lucru, munca de documentare in acest sens fiind destul de anevoioasa, insa am reusit intr-un final sa adunam destule date care sa vi-le putem prezenta legat de acest lucru. În antichitate strămoşii noştri geto-dacii care locuiau acest teritoriu, se ocupau printre altele şi cu spălarea nisipului aluvionar. Dovadă a celor susţinute mai sus stau uneltele pentru spălare a aurului descoperite şi la Petroşani, precum şi urmele găsite cu ocazia săpării fundaţiilor unor construcţii edilitare. Încă de la începutul secolului al XVI-lea, în regiunea Văii Jiului se extrăgea aur. Dintr-un document

Deschiderea minei Dâlja va avea loc în a doua jumătate a anului 1890 fiind de fapt o continuarea minei ,,Petroşani – Vest”, prin galeria principală de la cota 610m care avea o lungime de aproape 2000m. Primele lucrări de abataj au fost făcute în startul 3 şi, numai după ce exploatarea lui a avansat în jos s-a trecut şi la exploatarea a încă 4 strate subţiri. În anul 1897 se construieşte lângă mina Dâlja o separaţie, acţionată de o maşină cu aburi cu o putere instalată de 30 CP. Încă din 1892 producţia extrasă la mina Aninoasa era adusă la mina Petroşani-Vest, cu ajutorul unui funicular acţionat cu o maşină cu aburi construită la uzinele ,,Obach”. Lîngă acest funicular se va constri în 1914 un al doilea funicular tot cu acest scop. În 1931 se vor închide atât mina Petroşani Vest cât şi mina Dâlja. Mina Dâlja se va redeschide în anul 1960 şi va fi reînchisă în 2004. Separaţia minei Dâlja Alte imagini de epoca, care reflecta activitatea miniera in stransa corelatie cu aceasta mina

În partea de nord a oraşului Petroşani , pe drumul ce leagă Valea Jiului de Ţara Haţegului, în imediata apropiere a micii curmături formată pe locul unde se întâlnesc Munţii Retezatului cu cei ai Sebeşului, se află Peştera Bolii . Ca o curiozitate , calea ferată ce leagă cele două regiuni ale judeţului Hunedoara, face aici vreo 66 de curbe, trece prin 8 tuneluri cu lungime în ordinea parcurgerii de 98 m; 45,9 m; 23,7 m; 78,5 m; 143,2 m; 740,2 m etc. Numele peşterii provine cel mai probabil de la familia Bolia care a avut proprietăţi de pământ şi păduri în zonă. Acest nume apare prima dată în secolul al XV-lea ( 1404 ), într-un act de donaţie al lui Sigismund, în care printre alţii primea proprietăţi şi voievodul Bolia, din Zarand . Acesta este decapitat de cneazul Pypo în anul 1415, din ordinul aceluiaşi Sigismund, fiind totodată şi deposedat de toate posesiunile sale. În 1848 apare ca proprietar al zonei din jurul peşterii, Bolia Ladislau de aici putem trage concluzia că este fo

In curand se va deschide si in municipiul Petrosani PennyMarket , magazin care apartine retelei concernului german Rewe, prezent in Romania prin supermarketurile Billa, centrele de megadiscount XXL, Selgros-Fegros, si magazinele de tip discount Penny Market. Acestia au cumparat in centrul municipiului Petrosani un teren, unde intentioneaza sa deschida un supermarket de tip Penny Market, si unde deja au inceput lucrarile de demolare al vechiului Consmin, dupa indelungi tergiversari din partea autoritatilor locale, pe motiv ca structura solului nu ar fi potrivita pe o astfel de constructie si ar perclita fundatia biserici catolice aflate in apropiere. Bineinteles ca aceasta erau povesti, de genul : "Hai sa mai scoatem o spaguta" de undeva si a intereselor locale, dar pana la urma se pare ca acest magazin oricum va fi construit. Acesta lucru este pozitiv ptr locuitorii Vaii Jiului, datorita faptului ca acest timp de magazine vine cu oferte foarte bune mai ales in ce privesc ofe

Gara, a fost dată în folosinţă în 1870, odată cu linia ferată Petroşani-Simeria,este una dintre cele mai vechi construcţii din Petroşani. Şcoala Generală Nr. 1 În anul 1870, din iniţiativa societăţii miniere Petroşani, se înfiinţează o şcoală cu limbă de predare germană, pentru copiii muncitorilor ce au fost colonizaţi aici pentru a lucra în minele de cărbuni, pentru ca doi ani mai târziu să aibă loc la Petroşani, deschiderea unei Şcoli de Stat. Aceasta va deveni mai târziu Şcoala Generală nr. 1.În 1935, se decide construirea unui nou sediu, pe actuala stradă 1 Decembrie, iar inaugurarea oficială a actualului sediu a avut loc la data de 9 noiembrie 1936 Şcoala Maghiară În 1873 izbucneşte în Valea Jiului o epidemie de holeră. După puţină vreme a venit un grup de 50 de călugăriţe catolice, de la o mânăstire franciscană din apropiere de München care s-au consacrat îngrijirii bolnavilor.Tot aici, a funcţionat Şcoala Maghiară, apoi din 1905 devine Şcoala Generală nr.4, urmând a fi retroceda