Valea Jiului: trecut, prezent si viitor ...

După darea în funcţiune a căii ferate ce lega Valea Jiului de Transilvania, s-a pus problema realizării unei căi de legătură şi înspre Tg. Jiu, de aceea Societatea de Mine şi Furnale Braşov, începe în anul 1870 lucrările de construcţie a unui drum prin defileul Jiului. ...   – sunt două drumuri, unul peste munte abrupt, altul pe Valea Jiului, inundabil, din Haţeg; spre Ţara Românească; ambele se întâlnesc la carantină. Graniţa e pe piscul muntelui. E drum îngust de căruţe şi continuă în Ţara Românească, unde ,,l-am parcurs trei sferturi de oră” călare. Drumul îngust poate fi amenajat sau, la nevoie, distrus -   Trebuie amintit că prin defileu se realiza transhumanţa pe un drum îngust care probabil a stat la baza viitoarei şosele. Complexitatea lucrărilor şi costul mare al acestora precum şi faptul că partea română nu şi-a onorat partea din înţelegere a dus la sistarea lucrărilor. Comuna Petroşani obţine în 1879 un credit de la statul austro-ungar pentru amena-jarea dru

După evenimentele din 1848, care au zguduit şi imperiul Austro-Ungar, a apărut ca o strictă necesitate ca acesta să-şi asigure supremaţia economică şi militară în Transilvania. Pentru atingerea acestor deziderate era necesară crearea unei reţele dezvoltată de şo-sele şi căi ferate. În acest proiect s-a înscris şi calea ferată Arad – Alba Iulia. La calea ferată Arad – Alba Iulia era prevăzută şi o extensie între Simeria şi Petroşani. Concesiunea acestei lucrări a fost câştigată de fraţii Rotschift din Viena, în par-teneriat cu baronul Haber ce reprezenta Societatea de Mine şi Furnale Braşov (,,KRONSTADTTER BERGBAUVEREIN”). După câştigarea concesiunii, pentru realizarea lucrărilor este înfiinţată Societatea ,,Prima Cale Ferată din Transilvania” (,,ELSÖ ERDELY VASUT R.T.”), al cărei preşedinte era contele Otto Chotek. Lucrările au fost încredinţate firmei conduse de către baronul Klein, care între 24 aprilie 1867 – 22 decembrie 1868 finalizează lucrările la cal

• 1840 Pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fratii Hoffmann si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafata a zacamântului de carbune de la Vulcan, Petrosani si Petrila. În anul 1854 initiatorii exploatarii miniere din Valea Jiului s-au unit în "Societatea de mine din Transilvania-Vest". • 1857 - 58 Minele acestei societati au fost cumparate de " Societatea anonima de mine si furnale din Brasov", care fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comerciala din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producatoare de fonta a imperiului. • 1865 Primele achizitii de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac. Societatea din Brasov si-a largit posesiunile, achizitionând pe lânga mine de carbune si zacaminte de fier si paduri, construind, de asemenea topitorii si calea ferata Simeria - Petrosani (1867 - 70), prelungita în 1867 pâna la Petrila. • 1879 Minele statului, nema

Urmasi directi ai dacilor, momarlanii Vaii Jiului sunt un popor unic care continua sa fascineze prin existenta lor in timp ce acum le este tot mai pericilitata de modernismul ce nu le ingaduie sa traiasca asa cum au trait de'a lungul istoriei de cateva mii de ani de cand sunt pe acest pamant. Am mai scris despre acest popor si cu mandrie am recunoscut ca sunt parte a lui ori de cate ori a fost nevoie. Astazi am descoperit inca un articol foarte interesant scris de cei de la descopera.ro care au incercat cat de cat sa inteleaga etimologia acestui popor. Pe ici pe colo datele oferite de ei nu sunt intocmai dar efortul lor merita mentionat aici si va invit in continuare sa cititi acest articol ... "Trecând prin Petroşani, oraş minier cu veleităţi turistice, nimic nu sugerează că în această zonă incă îşi duce veacul una dintre cele mai vechi comunităţi rurale din România. Din cauza exploatărilor miniere începute în 1840 şi a dezvoltării urbanistice determinate de acestea, ma

Pe cat a fost binecuvantata de Dumnezeu cu bogati si frumuseti naturale pe atat de batjocurita a fost de oameni aceasta Vale a Jiului folosita fiind doar politic ori de cate ori interesele unora sau altora trebuiau satisfacute. Suntem din nou in pragul unor alegeri ... cu siguranta ca demagocia si promisiunile desearte vor fi la ele acasa ... cu toate ca nimeni nu poate oferi un raspuns la intrebarea: Valea Jiului incotro? Dupa distrugerea sistematica a mineritului si subminarea economiei de stat de catre diversi interlopi ai politici singura sansa a acestui loc ar fi turismul ce ar putea revigora credinta ca Dumnezeu nu a uitat oameni de aici. Primi pasi in acest sens au fost facuti in ultimi ani si exista chiar speranta ca in sfarsit se face ceva pana cand din nou cei ce ne cer voturile au decis ca lucrarile sa fie oprite si amanate pentru cine stie cata vreme. Suntem din nou victima batjiocuri si a intereselor dupa cum bate vantul. Suntem din nou trecuti ultimi pe lista priorit