Preot Traian Mosic: Din cele traite printre oamenii de la Izvoarele Jiului - Mâglă, ep.7


     Il chema Dumitru Mojoatca, batjocorit Mâglă. Nu stiu sa fi fost casatorit. Era un om mai batran, cu parul mare, cu niste colti de dinti ca de cal. Avea avere multa la Lunca si Paraul lui Mojoatca, peste apa Taii, in fata cu averea noastra din Lunca Florii. Toata lumea cosea din vreme fanul si toate fostele fanaturi ramaneau loc de pasune libera pentru toata lumea. Mâglă nu se grabea sa-i coseasca fanul si pandea ale cui vaci intra in fanatul lui ca sa “”biciuleasca” paguba, ca sa i sa plateasca paguba in bani sau sa se repeada cu securea…Era un narod rau si lenes. Mai tarziu Mâglă se da in tinere la Troi Hut cu sotia Ana, cu avere cu tot, acestia-i lucrau holda si grijeau de fanate acolo unde locuia si Mâglă, in satul Burdesti. Dupa ce s-a dat in tinere, tot murdar, zdrenturos, Mâglă incepuse sa vina la biserica in Taia unde slujea preotul Coriolan Dragan. Cum n-a mai fost in toata viata lui la biserica, era atent sa faca si el ca ceilalti oameni. Cand iesea popa cu Evanghelia, barbatii se asezau, de la usa dinspre nord, in rand, ca sa puna mana pe sfesnicul pe care-l ducea crasnicul, se saruta lantul cadelnitei si patrafirul popii. Numai ca Mâglă saruta capacul cadelnitei, care arde grozav, se frige, si striga tare: „ars, firea-i a dracului!” Popa, lumea, cantaretii din strana pufneu in ras...
     Cand iese popa a doua oara cu darurile, barbati, femei se bagau, se varau sub masa unde se puneau prinoasele si stateau in coate si genunchi... Mâglă la fel, dar de asta data, cum s-a aplecat sa se vare si el sub masa i s-au huruit cioarecii de i se vedeau toate goliciunile. Femeile erau cu nasul in curul lui Mâglă, se astupau la nas, inchideau ochii, se strambau, se coteau...Maria a lui Nicut, de la masa lumanarilor si a prescurilor, vede mai bine ce patise Mâglă, si striga:
     - „ Mance-l dracu’ narod, uite cum ne uitam toti in curul tarsit a lui Mâglă?!”
     Ce sa mai pomeneasca popa un nume, s-a intrerupt slujba pomelnicelor si lumea radea pe infundate, pe oftate...


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Comentariile pe aceasta pagina sunt moderate inainte de postare, de aceea va rog sa introduceti un singur comentariu, care va aparea pe site dupa ce va primi aprobarea administratorului!

Recomandari de postare:

 Evitati sa comentati ANONYMOUS/ANONIM pentru ca aceste comentarii sunt de obicei sterse!

Incercati sa comentati decent, pentru ca daca injurati sau incercati sa jigniti pe cineva nu faceti decat sa ne dovediti ca inca nu v-a cazut coada!

HINTS: Daca nu aveti cont blogger, folositi optiunea OpenID unde va puteti loga cu conturile folosite pe alte formate de blog.

Daca nu aveti nici una nici alta folositi optiunea Nume / Adresă URL, unde va puteti scrie numele si adresa pagini personale!

Bine ati venit in Valea Jiului!

Postări populare de pe acest blog

Scurt Istoric al mineritului în Valea Jiului

Imagine
Primele observaţii făcute asupra zăcământului de cărbuni din Valea Jiului, au fost consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins în zonele de afloriment şi a ars multă vreme, observaţia fiind făcută de mineralogul Benkö Janos. O a doua consemnare a prezenţei cărbunelui a fost făcută în perioada 1787-1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apărat înălţimile Vulcanului de o hoardă otomană ce vroiau să pătrundă în Transilvania. Fiind o noapte friguroasă de toamnă, soldaţii austrieci au aprins focul în tranşee. Generalul fiind îngrijorat că focurile aprinse ar putea să-i trădeze poziţiile, a dat ordine ca acestea să fie stinse. Constatând că este imposibil să stingă focul, se spune că generalul a avut ideea să adune grămezi uriaşe de cărbuni cărora le-a dat foc. Otomanii derutaţi de numărul mare de focuri au crezut că armata austriacă este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat şi s-au întors spre Dunăre. Ca un gir de credibilitate a celor de mai sus stă de...
Citiți mai multe

Scurt istoric al bastinasiilor din Valea Jiului - Momarlanii

Imagine
In spatele culmilor abrupte ale Vaii Jiului, la adapostul unei adevarate fortificatii naturale, s-a dezvoltat o spiritualitate unica, din care razbate o puternica amprenta dacica. Bastinasilor li se spune momirlani, iar numele li se trage de la şocul pe care l-au avut cei care au ajuns in Valea Jiului la sfirsitul veacului trecut, cand venind ptr prima oara in aceste tinuturi au gasit niste gramezi de pietre si pamant facute de locuitorii acestor locuri, care poarta numele de momai. O populatie arhaica, cu obiceiuri si traditii proprii. Multi dintre ei prefera si acum sa traiasca izolati pe culmile muntoase,intr-un spatiu fara virsta, in conditii comparabile cu cele ale vremurilor mitologice. Azi, momirlanii se amesteca printre cei veniti dupa carbunele din Valea Jiului, dar ramin reprezentanti ai unui neam uitat intre timpuri. Valea Jiului este sinonim cu locul in care, odata, se innegreau sufletele prin subterane. Insa Valea ascunde un tezaur de traditii si legende, aici traind o pop...
Citiți mai multe

A fosta odata Uzina de Reparat Utilaj Minier Petrosani (U.R.U.M.P) - Locul unde a luat nastere "Coloana Infinitului lui Brancus"

Imagine
    Ȋn 1868  „Societatea de mine şi cuptoare” din Braşov, construieşte la Petroşani locuinţa administratorului minelor în zona minei Petroşani Est. Lângă aceasta se vor construi şi o clădire destinată birourilor dar şi câteva locuinţe pentru funcţionari. Aceste clădiri vor deveni nucleul în jurul căruia va apărea colonia  „Praga”.     Locuinţa administratorului beneficia de un mare parc pe care în 1909 se construiesc Atelierele Centrale Petroşani , ce aveau rolul de a deservi Minele Lonea, Petrila , Petroşani Est şi Vest, dar şi mina Aninoasa cu lucrări mai complicate ce nu puteau fi făcute în atelierele acestora (Baron 1998  p45).        Construcţia clădirii a început în 1909 şi a fost finalizată în 1910, ulterior fiind extinsă în mai multe etape. Tot în 1910 se dă în folosinţă şi turnătoria de fontă, care la finele anului 1925 va fi mărită şi dotată cu  cubilouri de 1000 kg şi un cuptor de uscat f...
Citiți mai multe